Cadrul legal al repatrierii, pe banii statului, a românilor decedați în afara țării a fost completat, dar, de principiu, măsura nu se aplică în acest an

Astfel, Ordinul 392/2025, în vigoare deja, aprobă metodologia de aplicare a Legii 270/2024, prin care sunt stabilite condițiile și formalitățile ce trebuie îndeplinite pentru ca cetățenii români decedați în străinătate să poată fi aduși în țară, iar cheltuielile aferente acestei proceduri să poată fi acoperite sau, dacă este cazul, decontate în limita a 5.000 de euro. 

Prin urmare, deși legea nu se putea aplica în lipsa unor norme metodologice, apariția acestora nu schimbă foarte mult starea de fapt de pâna acum, din simplul motiv că, cel puțin în 2025, suportarea acestui tip de cheltuieli este suspendată de prevederile OUG 156/2024 (așa denumita „ordonanță trenuleț” de anul trecut), care stipulează că „În anul 2025 se suspendă aplicarea prevederilor art. 1 și 2 din Legea nr. 270/2024 pentru suportarea de către statul român a cheltuielilor ocazionate de repatrierea cetățenilor români decedați în străinătate, precum și pentru abrogarea lit. b) a alin. (1) al art. 15 din Legea nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate”.

Aceasta înseamnă că, deși a intrat în vigoare un nou cadru legal, în acest an se vor aplica aceleași reguli ca și până acum, care presupun existența unor taxe consulare, iar cheltuielile aferente repatrierii defuncților rămân în sarcina familiilor. Totuși, pentru situații deosebite, „Ministerul Afacerilor Externe poate utiliza taxele de urgență aferente serviciilor prestate și pentru plata cheltuielilor de repatriere a cetățenilor români, decedați pe teritoriul statelor de reședință, pentru care familia nu poate suporta costurile de repatriere și nu există posibilitatea înhumării sau incinerării în statul în care a survenit decesul”.

Noile norme prevăd că MAE va transfera solicitantului o sumă aferentă transportului funerar în România, în limita a 5.000 euro, dar numai începând cu anul viitor și numai dacă suspendarea acestor prevederi nu va fi prelungită.

Trebuie știut faptul că această sumă nu acoperă alte cheltuieli, cum ar fi spitalizarea anterioară decesului, investigațiile juridice și medico-legale, depozitarea și conservarea trupului neînsuflețit la autoritățile locale, cumpărarea sau concesionarea unui loc de veci, onorariile pentru servicii religioase, incinerarea, achiziționarea și transportul urnelor cu cenușă sau alte costuri ocazionate de deces. În plus, normele nu se aplică transportului în România al rămășițelor pământești exhumate.

Cererea pentru suportarea cheltuielilor de repatriere se va depune personal sau printr-un mandatar autorizat prin procură specială la misiunile diplomatice ale României sau la oficiului consular în a cărui circumscripție a avut loc decesul ori unde se află instituția la care a fost depus trupul neînsuflețit al persoanei decedate. În cazul în care costul transportului funerar a fost deja achitat de solicitant, cererea de decontare va putea fi depusă și în țară, direct la MAE.

Acest sprijin financiar poate fi solicitat de membrul de familie desemnat să organizeze funeraliile printr-o dispoziție testamentară sau printr-un contract încheiat de persoana decedată.

În eventualitatea în care această condiție nu este îndeplinită, membrul de familie îndreptățit să decidă în privința funeraliilor este stabilit de prevederile Codului Civil, în următoarea ordine: soțul, părinții, descendenții, rudele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv, legatarii universali sau cu titlu universal.

Normele stabilesc că, pentru a beneficia de acest sprijin, cererea trebuie însoțită de următoarele documente:

• actul de identitate al solicitantului sau al mandatarului, însoțit de procură;
• certificatul de deces sau extrasul din actul de deces, cu traducere legalizată în limba română dacă este emis în străinătate;
• dovada cetățeniei române a persoanei decedate la momentul decesului, care poate fi făcută prin acte de identitate românești valabile, pașaport românesc, titlu de călătorie, certificat provizoriu de cetățenie sau card de cetățenie. În lipsa acestor dovezi, misiunea diplomatică sau oficiul consular va solicita MAE atestarea cetățeniei române a defunctului;
• documente care să ateste legătura de rudenie dintre solicitant și persoana decedată;
• pașaportul mortuar (dacă este cazul) sau documentul similar eliberat de autoritățile locale competente în statele parte la Acordul de la Berlin din 1937. Transportul unei urne funerare nu necesită pașaport mortuar, ci doar deținerea certificatului de deces și a adeverinței de incinerare;
• dovada că prestatorul de servicii funerare este autorizat pentru transporturi funerare internaționale;
• factura emisă de prestatorul de servicii funerare și, dacă transportul a fost achitat în avans, dovezi de plată (chitanță, ordin de plată, extras de cont);
• declarație pe propria răspundere că nu a mai beneficiat de o sumă de bani cu titlu de cheltuieli de repatriere în baza Legii 270/2024;
• datele contului bancar al solicitantului.

Mai trebuie ținut cont de faptul că documentele eliberate de autoritățile străine trebuie să îndeplinească condițiile de supralegalizare sau să fie prevăzute cu apostilă, conform Convenției de la Haga din 1961, cu excepția celor recunoscute formal conform legislației Uniunii Europene sau acordurilor internaționale la care România este parte.