avocatnet.ro 
- Se limitează drastic cheltuielile deductibile pentru multinaționale și cresc impozitele pe veniturile din investiții și criptomonede, dar și impozitele locale.
- Procedurile fiscale se înăspresc: firmele inactive de un an sunt dizolvate, eșalonările la plată devin mai restrictive, iar firmele sunt obligate să aibă cont bancar și să accepte plata cu cardul.
- Capitalul social minim crește la 500 lei pentru firmele noi și la 5.000 lei pentru cele cu o cifră de afaceri de peste 400.000 lei.
Probabil că va dura ceva până la consfințirea măsurilor, din moment ce Opoziția din Parlament anunță că va apela la „piedicile clasice” (moțiuni de cenzură și sesizări la Curtea Constituțională), așa cum s-a întâmplat în cazul primului pachet al reformei.
1. Principalele modificări la Codul fiscal:
- impozit pe profit: pentru multinaționalele care nu sunt încadrate la impozitul minim pe cifra de afaceri (așa-zisul IMCA) se limitează drastic cheltuielile deductibile cu drepturile de proprietate intelectuală, management și consultanţă; celor care datorează IMCA nu li se aplică aceste reguli (adică firmelor cu o cifră de afaceri anuală de peste 50 milioane euro);
- venituri independente/din chirii: la venituri independente se includ și veniturile din prestarea de servicii de cazare, respectiv din închirierea pe termen scurt a unui număr de peste șapte camere situate în locuinţe proprietate personală (pentru aceste venituri se stabilesc reguli speciale de determinare a impozitului pe venit); în acest context, apar și modificări complementare la regulile actuale legate de veniturile din chirii; pentru venituri independente, baza maximă anuală de calcul a contribuției la sănătate crește de la 60 la 72 de salarii minime brute pe țară;
- venituri din investiții: pentru câștigurile din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate (operațiuni efectuate prin brokeri), impozitul reținut la sursă se majorează - de la 1% la 3% pentru deținerile vândute după mai mult de un an, respectiv de la 3% la 6% pentru deținerile vândute după mai puțin de un an; pentru operațiuni neefectuate prin brokeri, impozitul crește de la 10% la 16%;
- venituri din alte surse: impozitul pe câștigurile din operațiuni cu criptomonede crește de la 10% la 16%; se păstrează regula conform căreia câştigul sub nivelul de 200 lei/tranzacție nu se impozitează, cu condiţia ca totalul câştigurilor într-un an fiscal să nu depăşească nivelul de 600 lei;
- impozite locale pe clădiri, terenuri și vehicule: se modifică regulile pentru a crește semnificativ nivelul impozitelor datorate în 2026; totodată, se reduce numărul de excepții de la plata impozitelor; în același timp, se reglementează formal sistemul e-Proprietate (cu datele despre bunurile imobile din România);
- taxa pe lux: în cazul clădirilor și vehiculelor de mare valoare, cota de impozit crește de la 0,3% la 0,9%.
2. Principalele modificări de procedură fiscală:
- firme inactive: firmele vor putea fi declarate inactive dacă n-au cont bancar sau la Trezorerie ori dacă n-au depus situațiile financiare anuale (după trecerea a cinci luni de la termenul legal de depunere); totodată, apar reguli stricte cu privire la situația firmelor care ating borna de un an de inactivitate (de principiu, acestea vor trebui dizolvate); există și reguli tranzitorii;
- eșalonări clasice la plată: apare o nouă condiție pentru acordarea acesteia, care constă în prezentarea unui contract de fideiusiune (o garanție prin care statul se asigură că are șanse mai mari să încaseze bani); totodată, regulile eșalonării clasice se înăspresc și în alte privințe;
- eșalonări simplificate la plată: mecanismul capătă limite maxime ale datoriilor pentru care poate fi accesat (100.000 lei pentru persoane fizice, respectiv 400.000 lei pentru firme); totodată, anumite reguli ale eșalonărilor simplificate se înăspresc;
- valorificarea bunurilor sechestrate: se introduc licitațiile online, care se vor face printr-o aplicație electronică dedicată (o intenție mai veche a autorităților).
3. Principalele modificări din sfera financiară (Legea 70/2015 și OUG 193/2002):
- se stabilește că firmele sunt obligate să aibă fie un cont bancar, fie un cont la Trezorerie, altfel riscă amendarea;
- toți comercianții de bunuri și prestatorii de servicii devin obligați să accepte plata cu cardul, indiferent de nivelul încasărilor în numerar (acum există un plafon de 50.000 lei pentru încasări în numerar, la a cărui depășire intervine această obligație).
4. Principalele modificări legate de societăți:
- cesiunea părților sociale ale asociatului unei societăți cu răspundere limitată care deţine controlul societății devine opozabilă organului fiscal central, în anumite condiții (în principal, este vorba de firmele cu datorii fiscale - autoritățile vor să se asigure că au șanse mai mari să recupereze banii în cazul cesiunilor);
- valoarea minimă a capitalului social: firmele nou-înființate trebuie să aibă un capital social de 500 lei, iar cele cu vechime trebuie să aibă un capital social de 5.000 lei (dacă au o cifră de afaceri netă de peste 400.000 lei);
- se introduc o serie de reguli noi (restrictive) legate de împrumuturile de la sau către acționari/asociați ori persoane afiliate, precum și legate de distribuirile de dividende și majorările de capital social.
5. Alte modificări relevante:
- personalul de control al Vămii, Direcției antifraudă și Inspecției Muncii urmează să poarte camere video de corp;
- personalul din Vămi și Fisc poate fi supus testului de integritate;
- se introduce o taxă de 25 lei pentru fiecare colet livrat în România din afara Uniunii Europene (dacă valoarea declarată a bunurilor din colete este sub 150 euro);
- munca la negru va fi sancționată cu amenzi de 40.000 per persoană identificată (față de 20.000 lei în prezent), fără a depăși în total un milion de lei (față de 200.000 lei în prezent);
- modificări majore privind insolvența.
Atenție! Pentru a se aplica, proiectul de lege trebuie promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial.
ContSters283832