Proiect: Noi modificări fiscale propuse la impozite, contribuții și eșalonări. Ce măsuri sunt propuse pentru plățile cu cardul, firmele decapitalizate și SRL-uri

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative a fost pus joi după-amiaza în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Finanțelor, după ce a fost prezentat miercuri de ministrul finanțelor în conferință de presă. Iată care sunt principalele măsuri ale acestuia, pe scurt:

Modificări la Codul de procedură fiscală

• completarea criteriilor generale în funcţie de care se stabileşte clasa/subclasa de risc fiscal a contribuabilului, noile criterii vizând utilizarea instrumentelor de plată fără numerar, avertizarea timpurie cu privire la capacitatea financiară de a achita obligațiile fiscale și informațiile privind faptele înscrise în cazierul fiscal;
  
  
• firmele fără cont bancar în România sau care nu depun situațiile financiare anuale la timp vor fi declarate inactive;
  
  
• se limitează perioada de inactivitate la maximum un an pentru persoanele/entitățile care vor intra în inactivitate după intrarea în vigoare a viitoarei legi, respectiv trei ani pentru inactivarea voluntară făcută la ONRC; depășirea acestor perioade maxime va atrage dreptul ANAF de a cere insolvența, lichidarea sau radierea; în proiect există, totuși, măsuri tranzitorii care stabilesc regimul celor declarați inactivi cu o vechime în inactivitate mai mare de trei ani, respectiv o „perioadă-tampon” de 30 de zile în care trebuie să ia măsuri privind reactivarea; pentru cei cu o vechime de inactivitate de sub trei ani va exista o perioadă de reactivare de un an;

• eliminarea eșalonării la plată în formă simplificată, ministerul motivând măsura prin faptul că a fost folosită excesiv, în scopul rostogolirii obligațiilor restante si pregătirii insolventei, în multe cazuri; eșalonările simplificate aflate deja în derulare la data intrării în vigoare a noii legi vor continua până la finalizare;
  
  
• modificări la procedura eșalonării la plată: concret, se va cere garanție suplimentară obligatorie (contract de fideiusiune) pentru debitorii care cer eșalonare și figurează, la data certificatului de atestare fiscală, cu datorii neeligibile la eșalonare: (i) obligații dintr-o eșalonare pierdută, (ii) obligații cu scadență/termen după data certificatului, (iii) ajutoare de stat/de minimis de recuperat, (iv) accize; prin această garanție suplimentară, statul s-ar asigura, astfel, că are mai multe șanse să-și recupereze banii; de asemenea, se scurtează de la 180 la 60 de zile perioada de plată a obligațiilor ne-eșalonate (inclusiv creanțe ale altor organe și amenzi) după comunicarea deciziei de eșalonare; la modificarea/menținerea eșalonării, debitorul trebuie să dovedească dificultate temporară de lichidități și capacitate de plată pentru ratele noi (mai mari), ținând cont de evoluția financiară până la depunerea cererii.

În ceea ce privește eșalonările, ministrul finanțelor a făcut mai multe sublinieri înaintea punerii acestui proiect în dezbatere: „Eșalonarea simplificată a fost adoptată în pandemie și a produs efectele în pandemie, dar ca multe alte lucruri care au fost inițiate în pandemie a fost permanentizată - este vorba de un fel de credit cu buletinul aplicat companiilor, dar care nu acordă statului măsuri suficiente astfel încât să și recupereze sumele atunci când aceste companii nu plătesc; și avem companii care au plecat de la o datorie foarte mică și au ajuns la zeci de milioane și nu este un singur caz”.

Ministrul a mai atras atenția că termenele actuale de la eșalonare au permis situații de eșalonări în cascadă care, într-un final, s-au tradus în dificultatea statului de a mai recupera banii, odată ce companiile intră în concordat/insolvență.

Modificări la Codul fiscal

• impozit pe profit: abrogarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) și calificarea cheltuielilor aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuielilor de management, consultanță, cheltuielilor cu dobânzile, efectuate cu entități afiliate ca fiind nedeductibile la determinarea rezultatului fiscal, dacă ponderea acestor cheltuieli în totalul cheltuielilor de această natură este mai mare de 3%;

• impozit pe venit:
  • salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, luat în calcul la stabilirea nivelului normelor anuale de venit în cazul contribuabililor care realizează venituri din activități independente care aplică sistemul normelor să fie cel în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului; același lucru va fi valabil și pentru stabilirea bazei anuale de calcul pentru CAS și CASS;
    
    
  • mai departe, proiectul prevede, din 2026, schimbarea regulillor de impozitare pentru veniturile din închirieri în scop turistic; se dorește o uniformizare și simplificare a modului de impozitare a veniturilor obținute în acest fel, eliminând sistemul bazat pe norme de venit; venitul net anual se va determina prin deducerea din venitul brut a unei cote forfetare de cheltuieli de 30%; în ceea ce privește închirierile pe termen scurt (cel mult 30 de zile), cei care închiriază mai mult de șapte camere vor fi considerați că desfășoară activități independente și nu vor mai aplica impozitarea de la veniturile din închirieri; 
    
    
  • crește impozitul pe venit aplicat asupra veniturilor sub forma câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate:
    • de la 3% la 4% în cazul în care titlurile de valoare/instrumentele financiare derivate au fost deținute sub 1 an;
    • de la 1% la 2% pentru pentru titlurile de valoare/instrumentele financiare derivate deținute peste 1 an.
• contribuția la sănătate: se propune majorarea plafonului maxim al bazei anuale de calcul  în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente, de la 60 de salarii minime brute pe țară garantate în plată la 90 de salarii minime brute pe țară, pentru veniturile 
  realizate începând cu data de 1 ianuarie 2026;

Modificări la Legea nr. 70/2015 

• contul bancar/la trezorerie devine obligatoriu pentru toate firmele din România, de la 1 ianuarie: proiectul prevede și o obligație pentru instituțiile de credit de a nu refuza deschiderea unui cont, cu excepția situațiilor în care ar fi încălcate normele privind spălarea banilor și finanțarea terorismului; potrivit ministrului finanțelor, din datele analizate de minister rezultă că undeva la aproape 699.000 de companii din țară nu au un un cont și un card bancar nu au un card bancar, în contextul în care o mare parte din aceste companii au datorii la stat de peste 1,7 miliarde de lei; firmele nou-înființate vor avea la dispoziție 30 de zile ca să-și deschidă cont.

Modificări la OUG nr. 193/2002

• extinderea obligației de a accepta plăți cu cardul, de la 1 ianuarie: proiectul prevede eliminarea pragului de 50.000 lei încasări în numerar realizate în cursul unui an de la care intervenea obligația de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite pentru persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata, precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări de servicii, oferind posibilitatea posesorilor de carduri, în contextul actual, dominat de digitalizare, de a utiliza acest mijloc de plată la un număr mai mare de operatori economici.

Modificări la Legea nr. 31/1990 privind societățile

• interdicția pentru societățile care distribuie trimestrial dividende, de a acorda acționarilor/asociaților/altor persoane afiliate definite de Codul fiscal, avansuri sau împrumuturi, până la regularizarea diferențelor rezultate din distribuirea dividendelor în cursul anului; 
• introducerea răspunderii solidare a administratorului și a acționarului/asociatului care a beneficiat de plata de dividende interimare, dar nu le-a regularizat, în cazul societăților care au distribuit trimestrial dividende și au acordat avansuri sau împrumuturi acționarilor/asociaților/altor persoane afiliate definite de Codul fiscal, fără să le regularizeze;  
• introducerea de contravenții pentru societățile care au distribuit trimestrial dividende și au acordat avansuri sau împrumuturi acționarilor/ asociaților/ altor persoane afiliate definite de Codul fiscal, fără să le regularizeze - concret, e vorba de o amendă de 5.000 lei;
• condiționarea posibilității distribuirii de dividende de constituirea rezervelor legale, acoperirea pierderii contabile reportate, precum și de constituirea de rezerve în conformitate cu cerințele statutare;
• distribuirea de dividende din profitul exercițiului financiar curent pentru societățile care, pe baza situațiilor financiare anuale, aprobate potrivit legii, au o valoare a activului net sub jumătate din valoarea capitalului social subscris, să poată fi efectuată numai după reîntregirea activului net la valoarea minimă prevăzută de lege;
• conversia creanțelor acționarilor/asociaților în acțiuni/părți sociale, în cazul societăților care au o valoare a activului net sub jumătate din valoarea capitalului social subscris, înregistrează datorii față de acționari/asociați rezultate din împrumuturi sau alte finanțări acordate de aceștia și nu își reconstituie în termenul prevăzut de legea societăților, activul net până la nivelul unei valori cel puțin egale cu jumătate din capitalul social subscris.

Toate aceste măsuri au ca scop, potrivit inițiatorului, reducerea fenomenului de decapitalizare a societăților din România.

Alte propuneri de modificare

• OG 6/2019 - se propune ajustarea mecanismului restructurării pentru a limita utilizarea abuzivă a acestuia, în sensul că organul fiscal nu mai aprobă cererile de modificare/menținere a deciziei de înlesnire la plată depuse de debitori temporar (până la 31 decembrie 2026);
  
  
• se propune ca cesiunea părților sociale ale asociatului unui SRL care deține controlul societății, în sensul art. 25 alin. (4) din Codul de procedură fiscală să fie opozabilă organului fiscal central în anumite condiții (notificare la organul fiscal, constituire de garanții pentru datoriile la stat); modificarea ar avea ca bază exemplul legislației fanceze și belgiene, care impune anumite formalități de notificare a organului fiscal/de publicitate specială a cesiunii în absența îndeplinirii cărora cesiunea îi este inopozabilă;
  
  
• capitalul social al SRL-urilor este va fi de minimum 8.000 lei; SRL-urile care sunt acum înregistrare la ONRC vor avea la dispoziție doi ani ca să facă această suplimentare; acum, legea prevede un minim de 1 leu;
  
  
• o nouă taxă de 25 de lei pentru coletele din afara UE;
  
  
• folosirea body-cam-urilor de către inspectorii ANAF și cei vamali.

Mai jos, am construit, cu ajutorul NotebookLM, o sinteză generată cu inteligența artificială cu privire la noutățile aduse de acest proiect. Pentru cei care vor să asculte noutățile într-un format audio, puteți da click pe butonul PLAY. 



Atenție! Proiectul de lege este momentan doar în dezbatere publică. Acesta trebuie dezbătutut și aprobat în Parlament, cu eventualele amendamente.