avocatnet.ro 
Însă precedenta majorare a cotei standard de TVA a intervenit acum mai mult timp, la 1 iulie 2010, într-un alt context bugetar dificil pentru România, atunci când de la 19% s-a ajuns la 24%. Astfel, din 2000 și până în prezent, aceasta este doar a doua majorare a cotei standard, așa cum reiese din prevederile Codului fiscal (și cel vechi, din 2003, și cel nou, din 2015) și din prevederile actelor normative care reglementau separat TVA-ul anterior anului 2004.
Iată cum a evoluat cota standard de TVA în perioada 2000 - 2025:
- scădere de la 22% la 19% de la 1 ianuarie 2000;
- majorare de la 19% la 24% de la 1 iulie 2010;
- scădere de la 24% la 20% de la 1 ianuarie 2016;
- scădere de la 20% la 19% de la 1 ianuarie 2017;
- majorare de la 19% la 21% de la 1 august 2025.
În ceea ce privește planurile autorităților, majorarea TVA-ului este o măsură văzută ca temporară, până la redresarea situației bugetare dificile. Deși este greu de spus acum ce ar putea însemna „temporar”, de principiu vorbim despre o perioadă de câțiva ani, până la îndeplinirea țintelor din planul asumat de România pentru perioada 2025 - 2031.
„Presupunerea noastră este că este o măsură temporară. N-a fost niciodată o presupunere că ea va fi definitivă. Noi, în acest moment, colectăm de parcă TVA-ul ar fi vreo 14%, nu cât este el de fapt. Dacă noi remediem partea de colectare și, în același timp, reușim să punem din nou economia pe o traiectorie de creștere, evident că putem revizui [măsura]”, a spus, într-un interviu la Digi24, Dragoș Pîslaru, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
De ce a fost preferată majorarea TVA-ului? Pentru că, teoretic vorbind, este măsura care poate aduce cel mai rapid bani în plus la bugetul de stat. Din moment ce majorarea se aplică de la 1 august 2025, încasările suplimentare încep să vină la bugetul de stat chiar din septembrie 2025. Însă dincolo de efectul pozitiv așteptat în încasări, tot pe termen scurt putem vedea și efecte negative.
„Ceea ce este cert este că orice creștere a TVA-ului implică un risc crescut de stagnare economică. Acest risc trebuie luat în considerare atunci când Guvernul decide o astfel de măsură. A doua idee foarte importantă este legată de faptul că TVA-ul afectează puterea de cumpărare a populației, ceea ce poate să genereze o scădere a consumului. Însă această scădere a consumului, la rândul ei, va duce la o scădere a producției. Iar scăderea producției are efecte în lanț, care pot pleca de la concedieri și până la închideri de afaceri. (...) O creștere de TVA niciodată nu va fi o măsură care să încurajeze economia unei țări”, a subliniat, tot la Digi24, Dan Schwartz, Managing Partner la RSM Romania.
Situația TVA-ului în celelalte state membre ale UE
Înainte de modificarea recentă, România se număra printre țările cu cea mai redusă cotă standard de TVA, așa cum aflăm din informațiile Comisiei Europene despre cotele aplicabile în cadrul statelor UE. În prezent, numai șapte state mai au o cotă sub 21%: Austria (20%), Bulgaria (20%), Franța (20%), Cipru (19%), Germania (19%), Malta (18%) și Luxemburg (17%).
România a intrat acum în „plutonul” țărilor care au cota standard de TVA 21%, alături de Belgia, Cehia, Letonia, Lituania, Spania și Țările de Jos. Însă, chiar și cu această majorare de 2%, rămân în continuare mult mai multe state care cer un TVA mai mare decât România - printre care Ungaria (27%), Croația (25%), Grecia (24%) sau Polonia (23%).
| Țară | Cota standard de TVA |
| Ungaria | 27% |
| Finlanda | 25,5% |
| Croația | 25% |
| Danemarca | 25% |
| Suedia | 25% |
| Estonia | 24% |
| Grecia | 24% |
| Irlanda | 23% |
| Polonia | 23% |
| Portugalia | 23% |
| Slovacia | 23% |
| Italia | 22% |
| Slovenia | 22% |
| Belgia | 21% |
| Cehia | 21% |
| Letonia | 21% |
| Lituania | 21% |
| România | 21% |
| Spania | 21% |
| Țările de Jos | 21% |
| Austria | 20% |
| Bulgaria | 20% |
| Franța | 20% |
| Cipru | 19% |
| Germania | 19% |
| Malta | 18% |
| Luxemburg | 17% |
Dincolo de majorarea cotei standard de TVA, Legea 141/2025 a venit și cu schimbări importante legate de cotele reduse de TVA. Mai precis, cotele reduse de 5% și 9% nu mai există, ele fiind înlocuite de o cotă redusă de 11%. Astfel, cu excepția bunurilor și serviciilor amintite expres la cota de 11%, restul care erau la 5% și 9% se duc pe noua cotă standard de TVA.
Așa cum scria redacția noastră, specialiștii avertizau încă din octombrie 2024 că majorarea cotei standard de TVA este una dintre măsurile majore așteptate în cursul anului 2025, alături de eliminarea cotelor reduse de TVA și/sau restrângerea aplicabilității cotelor reduse (până la urmă, Guvernul a optat pentru o combinație a ultimelor două). Totodată, în aprilie 2025, specialiștii vorbeau din nou despre iminența unor majorări de taxe și impozite, în contextul deficitului bugetar din ce în ce mai mare.
Citește și:
- Analiză / Pentru activitățile HoReCa, menținerea pe o cotă redusă de TVA poate fi doar temporară. Lucrurile se pot schimba radical în toamnă;
- Analiză / TVA la locuințele noi: Dispar disputele cu ANAF legate de aplicabilitatea cotei reduse. Dar încă nu total, ci treptat, până în 2031;
- Analiză / Patru efecte după majorările de TVA pentru locuințele noi;
- Interviu / Cum ar trebui eficientizată colectarea TVA? Prin digitalizarea și modernizarea ANAF, dar și prin simplificarea regulilor de declarare pentru afacerile mici, opinează un specialist.
ContSters70098