avocatnet.ro 
În acest context, Adriana Stoian, Coordonatoarea practicii de consultanță fiscală a Schoenherr și Asociații SCA, ne-a vorbit despre efectele la care ne putem aștepta în viitorul apropiat.
1. avocatnet.ro: Cât de mare sau mic credeți că ar putea fi impactul majorării impozitului pe dividende asupra acționarilor/asociaților și de ce?
Adriana Stoian: Majorarea cotei de impozit pe dividende va afecta o zonă destul de largă de persoane. În primul rând, afectează acționarii și asociații persoane fizice, care își extrag o parte importantă din profiturile distribuibile ale companiei pentru finanțarea nevoilor proprii. Aceștia vor resimți direct această schimbare. Creșterea cotei de impozitare conduce la diminuarea sumei nete încasate, ceea ce poate afecta planurile de consum personal, reinvestire sau diversificare a portofoliului. Pentru antreprenorii locali, care reinvestesc o parte din dividende în alte afaceri, o taxare mai ridicată poate limita lichiditatea disponibilă și, implicit, ritmul de creștere al acestora.
De asemenea, impactul se resimte și în cazul acționarilor minoritari sau al investitorilor pasivi -- fie persoane fizice, fie companii -- prin reducerea randamentului net al investiției. În timp, acest lucru ar putea diminua atractivitatea păstrării capitalului în societăți din România. Pe de altă parte, există și categorii de asociați/acționari care nu vor fi afectați de această modificare, cum este cazul persoanelor juridice rezidente în România sau în UE care dețin, pe o perioadă mai mare de un an, mai mult de 10% din acțiunile/părțile sociale ale societății care distribuie profiturile. De asemenea, nu sunt afectați asociații/acționarii rezidenți fiscal în state cu care România are convenții de evitare a dublei impuneri care prevăd cote de impozitare de până la 10%.
2. avocatnet.ro: România a mai avut un impozit de 16% pe dividende, până la final de 2015. Cum erau văzute lucrurile atunci?
Adriana Stoian: Într-adevăr, România a aplicat un impozit de 16% pe dividende până la finalul anului 2015, nivel care era aliniat la acel moment cu cota unică de impozitare a veniturilor. La vremea respectivă, această cotă de impozitare era percepută de mediul de afaceri ca fiind relativ ridicată în raport cu nivelul practicat de alte state din regiune, unde impozitarea dividendelor era mai redusă sau chiar inexistentă. Pentru investitori, impozitul era considerat un factor de diminuare a atractivității României pentru atragerea și menținerea capitalului.
În dezbaterile din acea perioadă, guvernul și mediul de afaceri au convenit că scăderea impozitului pe dividende ar putea stimula atragerea de capital. Acest lucru s-a concretizat începând cu 2016, când cota a fost redusă semnificativ, și anume la 5% - mișcare primită pozitiv de piață și considerată un pas în direcția creării unui climat fiscal mai competitiv, comparabil cu cel din statele vecine, precum Bulgaria sau Ungaria, care ofereau deja condiții mai avantajoase pentru investitori. Avantaj care în timp s-a redus odată cu creșterea impozitului la 8% și ulterior la 10%.
3. avocatnet.ro: Ce instrumente alternative există pentru a recompensa acționarii/asociații, dar care au un impact fiscal mai redus?
Adriana Stoian: Pe lângă distribuirea și plata, până la sfârșitul acestui an, a profiturilor rămase nerepartizate din anii anteriori, precum și distribuția de dividende pe baza situațiilor financiare interimare pentru 2025 (pentru că se mai poate beneficia de cota de 10% de impozit), există și alte mecanisme prin care acționarii/asociații pot fi recompensați. Însă fiecare dintre acestea trebuie analizate atent din perspectiva implicațiilor fiscale și juridice specifice fiecărei situații, precum structura companiei, profilul acționarilor/asociaților și obiectivele acestora pe termen mediu și lung etc.
Un prim exemplu l-ar putea reprezenta reducerile de capital social, însoțite de distribuiri în bani sau în natură către acționari/asociați. În măsura în care sumele distribuite nu depășesc capitalul social efectiv contribuit de fiecare asociat, sumele în cauză nu ar trebui să fie impozabile. Un alt exemplu poate fi răscumpărarea de acțiuni sau părți sociale de către societate - în acest caz, sumele obținute de acționari/asociați sunt tratate fiscal precum câștiguri de capital, iar, pentru persoanele fizice, cota de impozitare a veniturilor obținute din înstrăinarea titlurilor de valoare este în continuare 10%. De asemenea, împrumuturile acordate de acționari/asociați societății pot constitui o modalitate indirectă de recompensare - dobânzile plătite pentru aceste finanțări sunt impozitate la acționar/asociat în funcție de regimul fiscal aplicabil, iar, în cazul persoanelor fizice, veniturile din dobânzi sunt impozitate în continuare cu 10%.
4. avocatnet.ro: Ce practici aflate la limita legalității ar fi de evitat la recompensarea asociaților/acționarilor, din perspectiva unor eventuale controale fiscale?
Adriana Stoian: În contextul fiscal actual, presiunea pe eficientizarea costurilor fiscale va crește. În aceste condiții, unii asociați/acționari pot fi tentați să aplice o serie de „soluții” pentru a diminua impozitele datorate, iar unele dintre acestea pot atrage atenția autorităților fiscale și pot genera riscuri semnificative în cadrul inspecțiilor fiscale. Am auzit des în ultimul tip vorbindu-se despre:
- înregistrarea în contabilitatea societății a unor cheltuieli sau investiții personale ale acționarilor/asociaților, care să fie tratate ca cheltuieli deductibile (integral sau parțial) la calculul rezultatului fiscal și, în plus, TVA aferentă achizițiilor respective să fie considerată deductibilă (integral sau parțial) din perspectiva TVA. Fiscul a atras atenția recent asupra acestei practici și îndemna contribuabilii la o conformare fiscală corectă și completă, menționând că pentru cei care nu se vor conforma și care sunt încadrați ca având risc fiscal ridicat o să fie începute inspecții fiscale;
- înregistrarea unor operațiuni prin care să fie extras disponibilul înregistrat de o societate fără ca operațiunea să aibă substanță economică și fără o documentație completă care să dovedească necesitatea efectuării unor astfel de operațiuni (de exemplu, unele împrumuturi acordate de societate către asociați/acționari). Chiar dacă, formal, tranzacția respectă prevederile legale (există un contract de împrumut), autoritățile fiscale analizează substanța economică a acesteia și, în lipsa unor argumente solide, o pot recalifica drept distribuire mascată de dividende;
- mutarea societăților în țări unde fiscalitatea este mai redusă (de exemplu, Bulgaria, Cipru etc.). La prima vedere, soluția pare simplă și avantajoasă. Totuși, trebuie avut în vedere că, dacă activele, salariații și activitățile rămân în continuare în România, autoritățile fiscale pot considera că societatea respectivă are în fapt sediul permanent în Romania. Într-un asemenea caz, profiturile obținute de un astfel de sediu permanent vor fi impozitate în continuare în România. În plus, atâta vreme cât asociații/acționarii sunt persoane fizice rezidente fiscal în Romania, indiferent de țara unde va fi mutată o astfel de societate, dividendele distribuite de aceasta vor fi impozabile în Romania. Prin urmare, o astfel de reorganizare societății s-ar putea să nu își atingă în fapt scopul urmărit;
- mutarea rezidenței fiscale a acționarilor/asociaților persoane fizice. Un astfel de proces nu este nici pe departe unul simplu, pentru că mutarea presupune, în realitate, transferul centrului intereselor vitale din România într-un alt stat - un concept complex, care nu se rezumă doar la schimbarea formală a unei adrese. În fapt, acest lucru implică dovada că legăturile personale și economice principale (familie, locuință, surse de venit, activități profesionale etc.) au fost efectiv relocate. Mai mult, o astfel de schimbare trebuie dovedită cu documente clare și verificabile, pentru a putea fi recunoscută de autoritățile fiscale, în lipsa cărora riscul de a fi considerat în continuare rezident fiscal în România rămâne ridicat.
Adriana Stoian: Investitorii străini ar putea percepe majorarea impozitului pe dividende ca un semnal de scădere a atractivității fiscale a României. Într-un context regional unde multe state practică cote mai reduse sau oferă stimulente pentru reinvestirea profitului, o creștere a cotei de impozitare a dividendelor poate înclina balanța deciziei de investiție către piețe mai prietenoase din punct de vedere fiscal. Pentru investitorii instituționali, predictibilitatea și stabilitatea politicilor fiscale sunt aproape la fel de importante ca nivelul efectiv de impozitare.
Da, cred că guvernul își asumă anumite riscuri prin această măsură, deoarece este discutabil dacă veniturile bugetare vor creste cu adevărat. Pentru că, pe termen scurt, probabil se va recurge la distribuții accelerate de dividende până la sfârșitul acestui an (din profituri nedistribuite sau profituri interimare), iar, pe termen mediu, va exista riscul amânării distribuirii de dividende, al reducerii fluxurilor de capital, al relocării unor structuri de holding în alte jurisdicții. Totuși, impactul final depinde de cât de competitiv rămâne mediul fiscal românesc în ansamblu și de modul în care guvernul comunică și compensează această creștere de impozitare.
6. avocatnet.ro: Ce recomandați, în linii mari, antreprenorilor?
Adriana Stoian: Nu există o soluție universal valabilă atunci când vine vorba de administrarea profiturilor sau alegerea modalității optime de recompensare a acționarilor/asociaților. Fiecare companie are particularitățile ei, iar deciziile trebuie corelate cu obiectivele, planurile și nevoile acționarilor/asociaților. Este recomandabil ca antreprenorii să își analizeze structura în care operează și să o optimizeze astfel încât să răspundă atât cerințelor de conformare fiscală, cât și strategiei de creștere pe termen mediu și lung. În acest context, planificarea financiară devine esențială, iar evaluarea constantă a oportunităților de investiții și analiza periodică a structurii de business pot face diferența dintre o abordare reactivă, ca urmare a modificărilor fiscale, și una strategică, care să asigure sustenabilitatea și competitivitatea activităților desfășurate.
balint