avocatnet.ro 
- Contractele part-time folosite abuziv reprezintă o formă de muncă subdeclarată, creând o aparență de legalitate, dar privând angajații de drepturi și contribuții sociale complete.
- Există o legătură directă între nerespectarea legislației muncii și ignorarea normelor de securitate și sănătate, creând un cerc vicios al precarității pentru angajați.
- Combaterea muncii nedeclarate necesită mai mult decât controale și amenzi, fiind nevoie de cultivarea unei culturi a legalității și a bunei-credințe în relațiile de muncă.
Într-o singură săptămână, în cadrul celor 1.160 de controale pe linia relațiilor de muncă, inspectorii au identificat nu mai puțin de 370 de persoane care prestau muncă nedeclarată. Acest număr, raportat la numărul de angajatori verificați, este mai mult decât un semnal de alarmă, este dovada că fenomenul persistă la o scară largă, afectând deopotrivă lucrătorii, statul și mediul de afaceri concurențial onest.
Sancțiunile aplicate, deși semnificative – 514 sancțiuni contravenționale, dintre care 250 de amenzi în valoare totală de 2.557.900 lei – par să nu descurajeze suficient practicile ilegale. Problema este sistemică și necesită o abordare care depășește cu mult simpla activitate de control și sancționare.
Când legalitatea devine o iluzie: Capcana contractelor cu timp parțial
Poate cel mai relevant aspect al comunicatului este cazul identificat la o fabrică de mobilă din județul Bihor. Aici, 295 dintre cele 370 de persoane depistate lucrau în baza unor contracte individuale de muncă cu timp parțial, însă depășeau sistematic durata timpului de muncă stabilită în contract.
Această situație ilustrează perfect conceptul de „muncă nedeclarată”, combinată cu „munca subdeclarată”, forme definite clar de Codul muncii. Deși angajatorul a creat o aparență de legalitate prin încheierea unor contracte, în realitate, el simulează respectarea legii.
Aici nu mai vorbim doar de o problemă de legalitate, ci și de una de moralitate și de bună-credință. Angajatorul, în loc să fie un partener corect, alege să speculeze o vulnerabilitate a sistemului și pe lucrător pentru a-și reduce costurile. Consecințele sunt uriașe pentru angajat, întrucât vorbim de:
- drepturi diminuate: contribuțiile la pensie și sănătate sunt plătite doar pentru norma parțială, ceea ce se va reflecta într-o pensie derizorie și o protecție socială precară;
- orele prestate peste programul oficial nu sunt recunoscute, plătite corespunzător (cu spor pentru muncă suplimentară), lucrătorii fiind vulnerabili și în cazul unui accident de muncă;
- lipsă de predictibilitate: lucrătorul se află la discreția angajatorului, fără pârghiile legale pe care un contract corect încheiat i le-ar oferi.
Securitatea și sănătatea în muncă (SSM): Fața nevăzută a precarității
Comunicatul subliniază și o legătură directă, deși adesea ignorată, între nerespectarea legislației muncii și cea a securității și sănătății în muncă. Cele 765 de sancțiuni în domeniul SSM, oprirea unor echipamente neconforme (schele, fierăstraie) și chiar a unui punct de lucru cu potențial exploziv, demonstrează că angajatorii care încalcă regulile privind evidența muncii sunt predispuși să facă rabat și de la siguranța lucrătorilor.
Un angajat fără un contract de muncă real și complet este un angajat vulnerabil, adesea temător să raporteze condiții de muncă periculoase, de frica pierderii locului de muncă. Astfel, munca nedeclarată alimentează un cerc vicios al riscului și precarității.
Mesajul Inspecției Muncii, care afirmă că „respectarea legislației nu este doar o obligație, ci și o garanție a unui parteneriat corect între angajați și angajatori”, ar trebui să devină un principiu de bază pentru întreg mediul de afaceri.
Lupta cu munca nedeclarată nu se câștigă doar prin controale și amenzi, ci prin cultivarea unei culturi a legalității și a bunei-credințe. Un parteneriat corect, în care angajatorul înțelege că succesul pe termen lung se clădește pe respectarea legii și a demnității umane, iar angajatul este conștient de drepturile și obligațiile sale, este singura cale către un mediu de muncă echitabil și sustenabil pentru toți. Aparența de legalitate nu va putea niciodată să înlocuiască fondul unei relații de muncă oneste.