avocatnet.ro 
- Inspecția Muncii a propus abrogarea prevederilor din Codul muncii care permit suspendarea activității angajatorilor la care sunt identificați salariați fără contract de muncă.
- Motivația abrogării este că măsura suspendării activității ar fi disproporționată, afectând toți angajații, situația economică a angajatorului și generând efecte negative în lanț.
- Deși prevederile există din 2017, acestea nu au fost niciodată aplicate efectiv din cauza lipsei procedurii necesare care trebuia elaborată de Inspecția Muncii.
Este vorba despre dispozițiile art. 260 alin. (4) – (6) din Codul muncii, introduse în 2017, care oferă inspectorilor Inspecției Teritoriale de Muncă (ITM) posibilitatea de a decide sistarea activității firmelor depistate cu muncă la negru. Pentru a putea fi aplicată efectiv, măsura avea nevoie de o procedură elaborată de IM și aprobată prin ordin al Ministerului Muncii, publicat în Monitorul Oficial.
Concret, suspendarea activității este prevăzută ca o sancțiune complementară pe care inspectorii de muncă o pot dispune atunci când constată cazuri de muncă la negru. Codul muncii enumeră trei situații în care poate interveni această măsură:
- fie angajatorul primește la muncă persoane fără să încheie cu acestea contracte individuale de muncă;
- fie angajatorul primește la muncă persoane fără să transmită în Revisal raporturile de muncă cel târziu până în ultima zi înainte de începerea activității acestora;
- fie angajatorul primește la muncă persoane al căror contract individual de muncă este suspendat dintr-un motiv sau altul.
În 2018, redacția avocatnet.ro a discutat cu Inspectorul General al Inspecției Muncii pentru a afla în ce stadiu se află procedura necesară aplicării măsurii. La acel moment, aceasta se afla „în curs de elaborare”.
Astăzi, după șapte ani de ultimele mențiuni oficiale, într-un context în care munca la negru continuă să fie un fenomen frecvent în România, Ministerul Muncii ne-a confirmat că IM a transmis o propunere de abrogare a alin. (4)–(6) ale art. 260 din Codul muncii, invocând că măsura suspendării activității era disproporționată.
„În contextul economic generat și de pandemia COVID-19, s-a considerat că o asemenea măsură de sistare a întregului loc de muncă controlat pentru că, la locația respectivă, a fost identificată o persoană prestând muncă nedeclarată era disproporționată deoarece afecta atât salariații care prestau activitate în locația respectivă, cât și situația economică generală a angajatorului care nu își mai putea desfășura activitatea.
Totodată, în cazul prestării de servicii, o asemenea măsură afecta nu doar angajatorul controlat, ci și beneficiarii serviciilor respective, fapt care genera efecte economice negative în lanț.
Din aceste considerente, Inspecția Muncii a transmis o propunere de abrogare a alin. (4)-(6) ale art. 260 din Legea nr. 53/2003, Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare”, se arată în răspunsul Ministerului Muncii transmis redacției noastre.
Ministerul Muncii a precizat, totodată, că fenomenul muncii nedeclarate și/sau subdeclarate rămâne „prioritatea numărul unu”, atât pentru instituție, cât și pentru inspectoratele teritoriale de muncă aflate în subordine.
Potrivit ministerului, „numărul angajatorilor care continuă să recurgă la munca nedeclarată s-a redus ca urmare a acțiunilor desfășurate de Inspecția Muncii și de inspectoratele teritoriale, fapt confirmat de statisticile existente”.
„Pe lângă acțiunile de informare și de conștientizare a angajatorilor și angajaților cu privire la cele mai bune metode de respectare a legislației în domeniul relațiilor de muncă, acțiunile de informare a acestora cu privire la noutățile legislative din domeniul de competență, inspectorii de muncă desfăşoară activităţi de control inopinat, tematic şi de fond şi activităţi de control organizate conform programului-cadru de acţiuni al Inspecţiei Muncii, respectiv programului propriu de acţiuni al Inspectoratului Teritorial de Muncă, aprobate de către inspectorul general de stat.
De asemenea, activitatea curentă la nivel de inspectorat teritorial de muncă se desfășoară având la bază un grafic lunar de control planificat. Toate aceste documente cuprind cu prioritate planuri de combatere a muncii nedeclarate/subdeclarate.
Acțiunile de control inopinat reprezintă de asemenea un mecanism foarte eficient de combatere a muncii nedeclarate/subdeclarate.
Totodată, periodic sunt organizate campanii naționale care au ca scop depistarea și combaterea muncii nedeclarate”, a mai precizat ministerul.
Util: Riscuri ale muncii nedeclarate, dincolo de amenzi
În paralel, specialiștii în relații de muncă au readus recent în discuție necesitatea adoptării procedurii prin care inspectorii să poată dispune sistarea activității, ca sancțiune complementară pentru munca nedeclarată, având în vedere că amenzile, chiar și la valori ridicate, nu reușesc să descurajeze fenomenul. Tema a fost readusă în prim-plan în contextul unui caz de la Iași, unde inspectorii ITM au descoperit, în urma unui control, mai mulți minori care lucrau pe un șantier fără contract de muncă.
Totodată, au fost constatate și abateri grave de la regimul special aplicabil tinerilor, precum depășirea limitelor legale privind durata timpului de muncă și implicarea acestora în activități grele și periculoase.
Pe final, merită reamintit că Guvernul a propus recent introducerea unor amenzi de până la un milion de lei pentru cazurile de muncă nedeclarată. În plus, se propune ca inspectorii de muncă să fie echipați cu body-cam-uri în timpul controalelor, fără a fi necesar consimțământul persoanelor verificate. Pachetul de măsuri propus de Guvern are ca obiectiv combaterea evaziunii fiscale, protejarea drepturilor fundamentale ale salariaților și creșterea veniturilor la bugetul de stat și la fondurile de asigurări sociale.
Atenție! Pentru ca propunerea Inspecției Muncii să se aplice efectiv, este necesară inițierea unui proiect de lege sau a unui proiect de ordonanță de urgență, care să fie dezbătut, adoptat și oficializat.
angajat2222 
Florian59