Deputații au votat azi pentru simplificarea conținutului hotărârilor judecătorești în civil, eliminând necesitatea includerii susţinerilor pe scurt ale părţilor

• Deputații au votat pentru eliminarea obligației de a include susținerile pe scurt ale părților în hotărârile judecătorești, modificând art. 425 din Codul de procedură civilă.
• Inițiatorii susțin că măsura ar reduce timpul de redactare a hotărârilor și ar permite judecătorilor să se concentreze mai mult pe aspectele esențiale ale cauzei.
• Consiliul Legislativ a avizat negativ proiectul, avertizând că modificarea ar putea încălca principiul contradictorialității și dreptul la un proces echitabil.

Deputații au votat miercuri pentru modificarea art. 425 alin. (1) lit.b) din Codul de procedură civilă, care vizează conținutul hotărârilor, stabilind că în hotărâri nu mai trebuie cuprinse și susţinerile pe scurt ale părţilor, ci doar obiectul cererii, situația de fapt reținută, motivele de fapt și de drept ale soluției și rațiunile pentru admiterea/în­lăturarea cererilor părților. Proiectul de lege care cuprinde această modificare a fost înregistrat la Senat acum patru ani, dar a fost respins de această Cameră.

Inițiatorii acestui proiect au pornit de la constatarea că redactarea pe scurt a pozițiilor procesuale ale părților este, în sine, un efort cronofag într-un volum mare de dosare; eliminarea acestei recapitulări ar scurta timpul de motivare și ar permite „aplecarea” mai mare asupra chestiunilor efectiv determinante pentru soluție, scriau semnatarii propunerii. Această măsură este prezentată ca una „imediat implementabilă” pentru degrevare, spre deosebire de alte măsuri cu impact doar pe termen mediu și lung.

Expunerea de motive subliniază că instanța oricum reține în hotărâre starea de fapt dovedită și analizează toate aspectele juridice susținute, iar repetarea „pe scurt” a tuturor afirmațiilor părților - inclusiv a celor nedovedite ori nerelevante - ar fi redundantă. Dosarul cauzei conține deja toate susținerile scrise și orale (consemnate în încheieri), iar instanțele de control judiciar au acces direct la acestea, precum și la motivele căilor de atac. În această logică, reluarea pozițiilor nu aduce valoare nici părților, nici instanței superioare, scriau inițiatorii.

Aceștia mai amintesc că hotărârile civile nu sunt izvor de drept și produc efecte doar între părți, prin urmare, ele trebuie să explice soluția pe baza stării de fapt reținute și a motivelor juridice, nu să funcționeze ca o antologie a susținerilor contradictorii. Chiar și pentru publicarea hotărârilor ca practică judiciară, utilitatea reală stă în analiza instanței, nu în inventarierea afirmațiilor părților care nu au fost reținute ca relevante.

Consiliul Legislativ a avizat negativ proiectul adoptat azi de deputați, arătând, totodată, că pe textul de lege propus e necesar și avizul CSM - or, din pagina de proiect lipsește acest aviz. Consiliul atrăgea atenția că eliminarea din cuprinsul hotărârilor a susținerilor pe scurt ale părților nu va mai permite verificarea respectării principiului contradictorialității dezbaterii. Modificarea, spunea Consiliul, este „susceptibilă să încalce atât principiul dreptului la un proces echitabil (...) , cât și cel al dreptului la apărare”, ambele consacrate la nivel constituțional.

Aceste sublinieri ale Consiliului Legislativ ne oferă un indiciu apropo de soarta pe care ar putea să o aibă acest proiect la Curtea Constituțională, dacă va fi formulată o sesizare de control de constituționalitate în perioada următoare.

„Deși lăudabilă intenția de a reduce presiunea existentă la nivelul instanțelor, prevederile propunerii de față nu sunt de natură a atinge acest deziderat, în acest sens existând alte mijloace, mai eficiente”, spunea Consiliul Economic și Social în avizul său, tot nefavorabil.

Atenție! Proiectul de lege NU se aplică momentan. Acesta trebuie să fie promulgat prin decret de președintele statului, legea urmând să intre în vigoare doar după ce este publicată în Monitorul Oficial. Acest parcurs legislativ poate fi afectat în cazul trimiterii proiectului la controlul constituțional.