Strategia UE privind SSM: Ce aduce nou abordarea „zero decese la locul de muncă” în materie de accidente de muncă și cum va influența legislația națională

• Strategia UE se concentrează pe trei direcții: adaptarea la schimbările din lumea muncii, îmbunătățirea prevenirii accidentelor și pregătirea pentru viitoare crize sanitare.
• România va trebui să-și alinieze legislația la cadrul european prin noi reglementări privind riscurile psihosociale, telemunca și gestionarea substanțelor cancerigene.
• Abordarea proactivă a SSM presupune trecerea de la conformitatea formală la o cultură de securitate bazată pe analiza cauzelor profunde și prevenție, nu acceptarea riscurilor.

Strategia europeană este construită în jurul a trei obiective transversale majore, care răspund provocărilor actuale ale lumii muncii:

Lumea muncii trece prin tranziții majore – digitalizare, ecologizare și demografie dinamică –, iar strategia se concentrează pe gestionarea riscurilor asociate. Aici regăsim multe dintre temele deja discutate în seria noastră dedicată SSM: riscurile și oportunitățile aduse de telemuncă, munca pe platforme digitale și inteligența artificială, un accent repus pe sănătatea mintală, pe prevenirea stresului, a hărțuirii și a epuizării profesionale (burnout), precum și necesitatea de a adapta locurile de muncă pentru o forță de muncă în curs de îmbătrânire, asigurând medii de lucru sigure și sănătoase de-a lungul întregii vieți profesionale.

2. Îmbunătățirea prevenirii accidentelor și a bolilor profesionale

Acesta este pilonul central al strategiei, unde este introdus conceptul de „principiul zero decese la locul de muncă”.

• Ce înseamnă „principiul zero decese la locul de muncă”? Este o schimbare fundamentală de mentalitate. Nu mai este vorba despre a reduce numărul de accidente și decese, ci de a porni de la premisa că toate accidentele de muncă și bolile profesionale pot fi prevenite. Obiectivul primar este zero decese cauzate de muncă. Această viziune transformă securitatea și sănătatea dintr-o prioritate într-o valoare fundamentală, non-negociabilă.
  
  
• Cum se realizează? Prin consolidarea unei culturi a prevenției, prin analiza aprofundată a cauzelor fiecărui incident pentru a învăța din el și prin concentrarea pe riscurile majore, cum ar fi prevenirea cancerului profesional, care este responsabil pentru cel mai mare număr de decese legate de muncă în UE.

3. Creșterea gradului de pregătire pentru eventuale crize sanitare viitoare

Aceasta este o lecție directă învățată din pandemia de COVID-19. Strategia prevede elaborarea de planuri de urgență, asigurarea accesului la echipamente de protecție și stabilirea unor standarde minime pentru protejarea lucrătorilor în timpul unor viitoare crize sanitare, cu un accent special pe lucrătorii din sectoarele esențiale.

Impactul asupra României - la ce să ne așteptăm

Ca stat membru, România are obligația de a-și alinia propria strategie națională de SSM la cadrul european. Acest lucru se va traduce, în anii următori, în modificări legislative și schimbări de paradigmă:

• Noi reglementări: Ne putem aștepta la o legislație națională mai specifică în domeniul riscurilor psihosociale (posibil chiar o lege a dreptului la deconectare), al telemuncii și al gestionării substanțelor cancerigene.
• Focalizare pe prevenție proactivă: Controalele din partea autorităților și politicile interne ale companiilor vor trebui să reflecte din ce în ce mai mult filozofia „zero decese la locul de muncă”, punând un accent mai mare pe analiza cauzelor profunde și pe cultura de securitate, nu doar pe conformitatea formală a documentelor.
• Colectare de date îmbunătățită: Strategia pune accent pe date, deci este posibil să apară cerințe de raportare mai detaliate pentru accidente și boli profesionale, pentru a permite o mai bună analiză a tendințelor.

Noul Cadru Strategic al UE nu este doar un document politic, ci un semnal clar că siguranța și sănătatea lucrătorilor sunt esențiale pentru un viitor sustenabil. Abordarea „zero decese la locul de muncă” ne invită pe toți – angajatori, lucrători și autorități – să trecem de la o mentalitate reactivă, care acceptă un anumit nivel de risc, la una proactivă, care consideră că orice accident este inacceptabil și, mai ales, prevenibil. 

Pentru companiile din România, alinierea la această viziune nu înseamnă doar pregătirea pentru viitoarele legi, ci adoptarea unui model de business modern, în care bunăstarea echipei este fundația succesului pe termen lung.