ACCES PREMIUM
Imperativul remedierii deficiențelor identificate de Comitetul Moneyval în mai 2023 și al alinierii legislației naționale la standardele internaționale și europene sunt motivele-cheie care au condus recent la inițierea unor schimbări importante privind legislația în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Astfel, pentru protejarea economiei și întărirea cooperării internaționale, este esențial ca România să elimine vulnerabilitățile în domeniu, identificate pentru perioada 2017-2021, și să își consolideze cadrul legal și mecanismele de supraveghere.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Un nou proiect de lege, înregistrat recent la Senat de un grup de 50 de senatori reprezentând întreg spectrul politic, propune modificări esențiale ale legislației privind concurența și practicile comerciale. Obiectivul principal declarat al proiectului legislativ este echilibrarea relațiilor dintre marii retaileri și producătorii locali, asigurându-se, totodată, protejarea consumatorului prin facilitarea accesului la produse de calitate.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Prevenirea spălării banilor
România se află în pragul unei reforme legislative, cu o ordonanță de urgență ce are potențialul de a redefini peisajul juridic al criptoactivelor și de a consolida măsurile împotriva spălării banilor. Într-o lume financiară în continuă schimbare, această inițiativă ar putea fi cheia pentru a naviga cu succes provocările viitoare și pentru a stabili noi standarde de conformitate în era digitală.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Cadrul juridic privind operațiunile derulate în legătură cu distrugerea mijloacelor materiale de probă, atunci când este vorba de bunurile dovedite că aduc atingere unor drepturi de proprietate intelectuală, a fost modificat, în 16 mai 2024, prin Legea nr. 126/2024, între actele normative modificate fiind și Codul de procedură penală.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Mediul online rămâne în vizorul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC), care își reafirmă atenția față de acest spațiu prin emiterea Ordinului ANPC 225/2023 privind informarea consumatorilor de către operatorii economici care desfășoară activitate în mediul online.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
La final de 2023, când gândul ne poartă spre călătorii spre destinații exotice, în scopuri pur recreaționale, ne-am gândit să închidem seria articolelor privind operațiunile transfrontaliere tot cu gândul la călătorii, dar de data aceasta în scopuri de business. Prin urmare, rămânând în sfera mobilității crescute aduse de Legea 222/2023, care a completat și modificat Legea 31/1990 privind societățile, ultimul nostru articol din acest an privește o temă la fel de exotică precum acelea tratate prin articolele anterioare, respectiv a transformărilor transfrontaliere.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Până recent, opțiunile de reorganizare din România nu includeau divizările transfrontaliere. Societățile erau nevoite să treacă prin tranzacții care aveau ca obiect vânzarea unei părți din afaceri („business transfers”) sau a unor active („asset transfers”), ceea ce punea presiune suplimentară pe cash-flow, existența unui preț fiind esențială în aceste cazuri. Mai mult decât atât, societățile implicate suportau și eventualul impact fiscal care decurgea din astfel de operațiuni, deloc de neglijat în cele mai multe cazuri. Faptul că de cele mai multe ori aceste operațiuni erau între societăți din cadrul aceluiași grup necesita o atenție deosebită din perspectiva prețurilor de transfer.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Întârzierea efectuării plăților în tranzacțiile comerciale poate îngreuna semnificativ activitatea unei societăți comerciale, creând totodată un disconfort major in relațiile cu terții. Pentru a proteja întreprinderile europene, în special IMM-urile, împotriva întârzierii efectuării plăților, UE a adoptat Directiva 7/2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale, transpusă în legislația internă prin Legea 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plata a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate intre profesioniști si intre aceștia si autorități contractante.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Conceptul de fuziuni transfrontaliere a apărut ca răspuns la interesul companiilor din mediul privat de relocare a operațiunilor în state membre sau participante la AELS (Asociația Europeană a Liberului Schimb) care oferă oportunități (sporite) din perspectiva forței de muncă sau de natură comercială, fără a trece printr-un proces de dizolvare și lichidare care ar avea, poate, implicații juridice și fiscale nedorite. Însă, pentru ca acest concept să devină viabil, era necesară instituirea la nivel european a unui cadru uniformizat pentru fuziunile transfrontaliere ale societăților, inclusiv prin crearea instrumentelor necesare pentru ca societățile să poată apela în mod real la aceste tipuri de operațiuni transfrontaliere în condiții de vizibilitate și predictibilitate extinsă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Obligații sau avantaje privind protecția artiștilor?
Artiștii, autorii și alți actori din mediul cultural care optează pentru înscrierea în registrul lucrătorilor culturali profesioniști pot beneficia de un regim sporit de protecție socială, similară cu cea a angajaților (ajutor de șomaj, concedii medicale și indemnizații, securitate și sănătate în muncă și altele), ca urmare a unor prevederi legislative recent oficializate. Pe de altă parte, pe lângă constrângerile pe parte contractuală, cum sunt, de exemplu, obligații de includere a anumitor prevederi sau de indicare a anumitor elemente de identificare, companiile care lucrează cu persoanele care dețin statutul de lucrător cultural profesionist se vor lovi de o nouă contribuție de achitat și de noi obligații de raportare legate de aceste colaborări.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Baciu Partners 
