Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
2025 este al patrulea an în care avem un termen temporar unic pentru definitivarea și plata impozitelor pe afaceri pentru anul anterior, conform legislației în vigoare. Cele două obligații trebuie rezolvate de firme până la 25 iunie 2025 - pentru impozitul anual pe profit și pentru impozitul micro pe trimestrul 4. Regula nu se aplică, însă, pentru toate companiile.
În mod normal, anul fiscal 2019 ar trebui să se prescrie la 1 iulie 2025. Însă, din cauza măsurilor luate de Guvern în primul an al pandemiei de coronavirus, prescripția intervine abia la finalul anului 2025, conform specialiștilor. Însă este bine de precizat că în prima parte din 2025 s-a prescris și anul 2018.
Anii 2023 și 2024 sunt primii în care Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a folosit notificarea de conformare, document care a fost introdus formal în legislație pe final de 2022. Astfel, așa cum reiese din statisticile furnizate de ANAF la solicitarea avocatnet.ro, peste 40.000 de contribuabili cu probleme fiscale au primit notificarea în acești doi ani.
O noua lege extinde accesul la vaccinarea anti-HPV, pentru a reduce incidența cancerului de col uterin și a altor afecțiuni asociate acestuia. Măsura vizează compensarea integrală a vaccinului pentru pentru fetele şi băieții cu vârsta cuprinsă între 11 şi 26 de ani, aliniind România la strategiile internaționale și europene de combatere a cancerului.
Codul de procedură civilă se va modifica, dacă un proiect legislativ ce a primit recent votul senatorilor va ajunge să se aplice, astfel încât, în cazul proceselor civile amânate, grefierii să informeze telefonic părțile, cu câteva zile înainte de termenul de judecată, despre situația cauzei și să le spună despre posibilitatea de a participa la proces prin videoconferință, ca alternativă la prezența fizică în sala de judecată. Acest mod de desfășurare a proceselor nu e chiar o noutate, el fiind folosit în perioada pandemiei din 2020, ulterior renunțându-se la el.
Printr-o soluție dată în mai și publicată marți în Monitorul Oficial, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit, în cadrul completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept penal, că, în interpretarea prevederilor privind părăsirea locului accidentului, noțiunea de “accident de circulație” se referă exclusiv la cele produse din culpă sau fără vinovăție, nu și la cele provocate cu intenție.
E puțin probabil ca România să mai poată amâna mult timp întoarcerea la impozitarea progresivă, prezentă la noi până în 2004. Impozitarea progresivă, prin comparație cu creșterea impozitului pentru toată lumea, ar însemna o creștere a veniturilor bugetare fără a-i împovăra pe cei cu venituri mici. Calculul impozitului progresiv pe un salariu brut de 15.000 lei ar implica o impozitare de 10% pentru primii 10.000 lei și 16% pentru restul, ceea ce ar lăsa lucrătorul cu mai mulți bani în mână comparativ cu aplicarea unei cote unice de 16%. De asemenea, o implementare corectă a acestui sistem ar simplifica procesul de impozitare și ar proteja persoanele cu venituri reduse, asigurând în același timp o distribuire echitabilă a sarcinii fiscale. Eforturile de comunicare și educare a populației cu privire la impozitarea progresivă sunt esențiale pentru a facilita această tranziție.
În dinamica relațiilor de muncă, angajatorul deține o poziție cu responsabilități multiple și complexe, iar dincolo de viziunea de business și de obiectivele de profitabilitate succesul pe termen lung al unei companii este intrinsec legat de modul în care își tratează angajații și de respectarea riguroasă a cadrului legal.Neglijarea acestor aspecte poate genera nu doar costuri financiare semnificative, ci și un climat de muncă tensionat, o productivitate scăzută și prejudicii de imagine greu de reparat. În spiritul promovării echilibrului și al bunei-credințe, principii esențiale pentru orice relație contractuală, vom analiza cinci dintre cele mai frecvente greșeli pe care le comit angajatorii și care pot avea consecințe serioase asupra businessului și a salariaților.
În dinamica relațiilor de muncă există o linie fină, dar esențială, între dreptul legitim al angajatorului de a organiza și controla activitatea și abuzul de drept care lezează demnitatea și viața privată a salariatului. Două dintre cele mai sensibile puncte de contact, unde această linie este frecvent testată, sunt organizarea programului de lucru și utilizarea sistemelor de supraveghere video. Atunci când ambele instrumente sunt folosite ca pârghii într-o campanie de șicanare ne aflăm pe teritoriul hărțuirii morale, iar o decizie recentă a unei instanțe de apel din România tranșează un astfel de caz, arătând cum fapte administrative aparent distincte – o cameră de supraveghere intruzivă, o sancțiune nelegală, o schimbare de ture și o delegare punitivă – pot constitui, în ansamblul lor, un abuz sistematic ce obligă angajatorul la plata de daune morale pentru hărțuire.
O decizie a Colegiului Medicilor Stomatologi (CMS) de aprobare a unui Ghid de bune practici pentru publicitatea medicilor stomatologi a fost recent oficializată. Documentul stabilește reguli stricte pentru promovarea serviciilor din această specializare medicală, interzicând comparațiile superlative, ofertele comerciale agresive sau referințele la rate de succes nerealiste. În plus, sunt interzise și garanțiile medicale explicite, reiterând ideea că obligația medicului este una de diligență, nu de garantare a unui rezultat.
