Din pacate in instanta dureaza, dar e singura cale legala.
Daca pericolul este iminent, la adresa sa sau a vecinilor, internarea nevoluntara e calea. Deavantajul e ca nu pot sta mai mult timp si se reintoarce in domiciliu, dar macar o echilibreaza pentru o perioada.
Daca se depun sesizari la autoritati si totodata la instanta la dosarul de tutela, va atrage atentia judecatorului si va consolida probele de la dosar, insa nu va urgenta solutionarea.
Daca se afla sub tutela, nu isi poate exercita drepturile civile, inclusiv autoritatea parinteasca asupra unui minor, Ca se se instituie tutela, bolnava a fost evaluata psihologic si psihiatric si s-a concluzionat ca nu se poate gestiona singura, ca nu are capacitatea psihica de discernamant. Prin urmare, nici sa aiba grija de ea nu poate, daramite de un minor.
Drepturile parintesti se exercita de catre celalalt parinte.
In lipsa acestuia, instanta de tutela va decide, dupa efectuarea cercetarilor, anchetelor socale privind familia, cu implicarea autoritatilor de protectie a copilului etc.
Administrativ executorul nu are competenta de a constata ca de fapt va achitati datoriile.
Doar instanta este in masura sa constate lipsa oricarui debit restant, prin intermediul unei contestatii la executare, introdusa in termen de max 15 zile de cand ati primit adresa de instiitare/poprire de la executor.
Evident ca prezumtia simpla legala este ca partile sociale cu care participati in societate sunt bunuri comune, societatea fiind infiintata in timpul casatoriei.
Va revine sarcina de a proba ca banii provin din fonduri proprii, respectiv din vanzarea unui bun propriu. Aici e de discutat cu avocat aplicat pe acte si alte dovezi ce pot fi folosite.
Daca se va stabili de instanta ca banii au fost proprii, la fel vor fi si partile sociale si beneficiile ce decurg de aici.
Daca nu exista consens intre parinti (decizia de a schimba scoala este una care implica acordul ambilor parinti), numai instanta de tutela este in masura sa decida si - daca este in interesul copiilor - sa suplineasca acordul tatalui pentru transfer.
Pentru acest lucru va trebui formulata o ordonanta presedintiala, insa - din pacate - transferul nu se va putea realiza decat cu intarziere datorata timpului necesar solutionarii cauzei.
Solutia initiala si rapida e de suplinire a acordului mamei pentru consult/internare daca va fi nevoie pt diagnosticare.in baza unei ordonante presedintiale, proces care se judeca chiar si in timpul prezentului protest al instatelor.
Solutia pe termen lung este ca tot prin intermediul instantei sa solicitati exercitarea exclusiva a autoritatii parintesti, avand in vedere situatia actuala a sanatatii mamei, dar si a copilei.
In situatia in care exista neintelegeri intre dvs cu programul, doar instanta poate interveni si reglementa un program adecvat varstei si nevoilor copilului.
Daca simtiti ca e abuziv. intruziv, deningrator e ok sa intrerupeti accesul si sa mergeti in instanta.
Se poate sesiza Protectia Copiluluii care va verifica cu cine locuieste copilul, cine se ocupa constant de suravegherea si cresterea acestuia, toate in cadrul unei anchete sociale extinse.
Se poate solicita includerea minorului intr un program de supraveghere a legaturilor personale si de evaluare a stilurilor parentale de atasament, urmand ca dupa finalizarea acestuia sa se faca un raport care sa arate concluziile si sa faca recomandarile necesare echilibrarii relatiilor parentale.
Evident ca se poate lua in discutie si o eventuala actiune in instanta, insa ati dat mult prea putine amanunte cu privire la situatia dvs legala si a minorului.
Paternitatea odata stabilita conform legii nu poate fi modificata in functie de starea civila a mamei.
De aceea singura varianta sa rezolvati este o actiune in tagada paternitatii in instanta.
Noul Cod Civil a extins sfera persoanelor care pot introduce o cerere de chemare în judecată, astfel, art. 429 Cod Civil, prevede că
„(1) Acţiunea în tăgada paternităţii poate fi pornită de soţul mamei, de mamă, de tatăl biologic, precum şi de copil. Ea poate fi pornită sau, după caz, continuată şi de moştenitorii acestora, în condiţiile legii.
(2) Acţiunea se introduce de către soţul mamei împotriva copilului; când acesta este decedat, acţiunea se porneşte împotriva mamei sale şi, dacă este cazul, a altor moştenitori ai săi.
(3) Dacă soţul este pus sub interdicţie, acţiunea poate fi pornită de tutore, iar în lipsă, de un curator numit de instanţa judecătorească.
(4) Mama sau copilul poate introduce acţiunea împotriva soţului. Dacă acesta este decedat, acţiunea se porneşte împotriva moştenitorilor lui.
(5) Tatăl biologic poate introduce acţiunea împotriva soţului mamei şi a copilului. Dacă aceştia sunt decedaţi, acţiunea se porneşte împotriva moştenitorilor.”
In urma administrarii probatoriului - in care expertiza ADN este esentiala - instanta va putea inlatura prezumtia legala de paternitate.
Ulterior minorul va putea fi recunoscut foarte usor de catre tatal biologic.
avocatnet.ro explicăm legislația
