Activitate romascanu

claudarts a scris:

...lege care n-a tinut seama de traditia stramoseasca, prin care mezinul este lasat sa aiba grija ...

De ce prâslea? De ce n-ar fi copilul mijlociu mai egal între egali?

Pe meleagurile noastre, sărăcia s-a împărțit egal (nici dreptul de primogenitură n-a exitat).
Și-n Pravila lui Matei Basarab se dice: „Copiii, au parte bărbătească, au muerească, aceia se prețuiesc să moștenească pre părinții lor...”

„Tradiția” lăsării lui prâslea în casa părintească a fost consecința lepădării fraților mai mari (și adesea cam fără număr) de moștenirea părinților lor, mai ales atunci când „marea” agoniseală părintească nici nu prea trecea de-o cociobă, mai mult sau mai puțin răsărită, cu o tindă și vreo două-trei odăi, niscai găini pe bătătură și ... (și am mai avut și vremurile de tristă amintire în care pământul devenise „al întregului popor”). Copiii mai mari, cocoșați de muncă și fugiți de la sapă către uzina din oraș (un fel de robi liberați de sapă, deveniți și mai robi) se considerau „realizați” prin comparație cu prâslea, care s-ar fi mulțumit cu casa părintească...

Se va pronunța, mai întâi, asupra excepției insuficientei timbrări. (excepție de procedură, care are prioritate în soluționare, fată de celelalte excepții invocate).
Admiterea excepției conduce la anularea cererii ca insuficient timbrată.

Cum să plătiți întregul și sa treceți 50%!?
Mai vreți și soluții pentru așa ... țeapă?
Ori e naivitate (că să nu-i zic altfel) ori...
Dacă vreți să cumpărați împreună (50%-50% sau alte proporții) dar unul nu are bani, atunci se împrumută. Fie de la bancă, fie îi împrumutați chiar dvs. prin act autentic, astfel încât să aveți și ce executa (cota parte) în cazul în care împrumutul nu vi se restituie la termenul stabilit.

Luați legătura cu un avocat din localitatea dvs.
Dacă aveți o hotărâre judecătorească prin care dvs. ați devenit proprietar exclusiv al/asupra unui anume lot (ca efect al partajului) ar trebui să puteți să intabulați lotul dvs. fără să vă țineți de mână cu ...fostul coproprietar (actual vecin) sau moștenitorii lui. Sau poate n-am înțeles eu destul situația de fapt (de aceea e bine să discutați cu un avocat, cu actele pe masă/ecran).

Art. 684 alin. 2 Cod civil (Noul C. Civ)
"Partajul făcut fără participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absolută".

Dacă în certificatul de moștenitor sunt 4 frați, iar dvs. vreți să faceți partajul doar între doi frați, pe motiv că ceilalți doi sunt ... îngropați/decedați (așa se întelege din titlul topicului unit cu conținutul lui) atunci... să ne povestiți și nouă cum ați reușit.
Sau, altfel spus, să ne povestiți cam pe unde veți fi găsit notarul acela care ar autentifica actul de partaj știind că este lovit de nulitate absolută. Mira-m-aș! Ca să nu zic: exclus!
Cât despre instanță, nici nu încape vorbă: îl respinge ca inadmisibil. (repet: dacă ìn certificat sunt 4 frați/4 coproprietari...).
Partajul trebuie făcut cu participarea tuturor coproprietarilor, atât cei vii, cât și moștenitorii coproprietarilor decedați.

Moștenirea tatălui este culeasă de
- soția lui supraviețuitoare - care are o cotă succesorală de 1/4 (2/8) din moștenire, atunci când vine la moștenire în concurs cu descendenții defunctului.
- și cele două fiice ale defunctului (nu ne interesează cu cine le-a făcut) care primesc restul de 3/4 (deîmpărțit la numărul lor = 3/8 fiecare)

Moștenirea surorii (necăsătorită și fără copii) este culeasă de
- părintele în viață - în speță mama defunctei, căreia i se cuvine 1/4 din moștenirea fiicei sale.
- și singura soră a defunctei (singurul colateral privilegiat) - căreia i se cuvine restul de 3/4 din moștenirea defunctei sale surori/rudă de sânge (autor comun tata).

Împărţirea moştenirii între ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi
Art. 978. Cod. civil.
Moştenirea sau partea din moştenire cuvenită ascendenţilor privilegiaţi şi colateralilor privilegiaţi se împarte între aceştia în funcţie de numărul ascendenţilor privilegiaţi care vin la moştenire, după cum urmează:
a) în cazul în care la moştenire vine un singur părinte, acesta va culege un sfert, iar colateralii privilegiaţi, indiferent de numărul lor, vor culege trei sferturi;

Ați scris „bunica”.
Să înțeleg că părintele dvs. (fiul sau fiica bunicii) este în viață?
Atunci când ați scris „copiii acesteia”, v-ați referit inclusiv la părintele dvs.?
Sunteți în așa de bune relații încât propriul părinte v-ar ascunde? Dacă e viu... Căci dacă nu este, atunci dvs. ați avea vocație și la moștenirea legală.

Să nu dați vreo declarație de renunțare. Că ați renunțat la tot. (nu există renunțare parțială)
Declarația trebuie să fie de acceptare a moștenirii. Chiar dacă, pentru moment veți dezbate moștenirea numai cu privire la o parte din bunuri (în speță apartamentul). În viitor, când veți obține actele mașinii, puteți să obțineți și un certificat de moștenitor suplimentar.

Nu. Nu sunt rude. Sunt afini.
Persoana în cauză și verișoara acesteia sunt rude în linie colaterală pentru că au un ascendent comun, acesta fiind bunicul sau bunica, dacă sunt veri primari. (sau străbunicul/străbunica, dacă sunt veri "de-al doilea", cum se zice pe la țară).
Verii primari sunt rude de gradul 4. (verii "de-al doilea" sunt rude de gradul 6).
Persoana și soțul verișoarei ei sunt afini de același grad (4) precum gradul de rudenie care există între persoana și verișoara.

Karmaniko a scris:

Chiar as dori niste explicatii mai amanuntite.

În speța de față, împărțirea moștenirii se face potrivit aliniatelor 3 și 4 ale art. 981 din C. civ. Și vorba lui @CHKa, cu puțină stradanie oricine le poate găsi pe internet.

Iată-le:
(3) În cazul în care colateralii privilegiaţi sunt rude cu defunctul pe linii colaterale diferite, moştenirea sau partea din moştenire ce li se cuvine se împarte, în mod egal, între linia maternă şi cea paternă. În cadrul fiecărei linii, sunt aplicabile dispoziţiile alin. (1) şi (2).
(4) În ipoteza prevăzută la alin. (3), colateralii privilegiaţi care sunt rude cu defunctul pe ambele linii vor culege, pe fiecare dintre acestea, partea din moştenire ce li se cuvine.

ăăă, „în traducere” (sau cum am procedat eu, „băbește,” spre a ajunge rapid la rezultatele de mai sus, aplicând dispozițiile art 981 C.civ mai sus citate)

Am luat o foaie de hârtie (i-am zis moștenirea Surorii nr. 3) și am împărțit-o în două jumătăți, corespunzătoare celor două linii: linia/jumătatea maternă și linia/jumătatea paternă.

Am scris în stânga mama și în dreapta tata.

Sub mama am scris: Sora nr. 1 și Sora nr. 2 (pentru că S1 și S2 au mama în comun cu sora defunctă nr. 3)
Sub tata am scris Sora nr. 2 (pentru că sora nr. 2 are același tată cu defuncta/sora nr. 3) și ... și nu mai e nimeni „de-a dreapta tatălui” (pentru că sora nr. 1 are alt tată, ea fiind doar soră după mamă cu defuncta/sora nr. 3).
Sora nr. 2 are ceea ce se cheamă „privilegiul dublei legături” reglementat de alin. 4 al art 981 (ea este soră bună cu defuncta; este soră atât după mamă, cât și după tată).

Rezultă:
1/4 pentru sora nr. 1 (adică jumătate din jumătatea maternă - pentru că o împarte în mod egal cu Sora nr. 2)
3/4 pentru sora nr. 2 (adică jumătatea din jumătatea maternă plus jumătatea paternă)

Mai departe, nepoții (copii surorii nr. 1) împart în mod egal partea ce s-ar fi cuvenit mamei lor (sora nr. 1), adică 1/8+1/8.
Iar strănepotul (de la sora nr. 2) primește partea ce s-ar fi cuvenit surorii nr. 2