avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 402 soluții astăzi
Forum Activitate againstPAS

Activitate againstPAS

Răspuns la discuția Program vizita minor 2 ani
Stiu ca vi se pare ca copilul este mic si nu ar fi o problema ca nu petreceti timp cu el, dar in unele cazuri asa incepe. Este foarte important ca fiul dvs sa dobandeasca relatii de atasament si la o varsta frageda si in lipsa mamei. Ulterior, cand copilul va mai creste si in lipsa unor asemenea legaturi firesti va puteti lovi de refuzul acestuia de a petrece timp cu dvs. Incercati sa convingeti mama de importanta dezvoltarii unor legaturi firesti cu copilul de acum. Poate nu e rau intentionata, ci trebuie doar sa incercati sa comunicati cu ea diferit.
Răspuns la discuția Alienare parentala!
Normal ca il creste singura si e atasat doar de ea daca pe fraierul de taso l-a impiedicat sa fie prezent in viata copilului. Daca nu e abuz, in mod evident parintele rezident nu ar fugi de evaluare si consilierea minorului ca dracu de tamaie.
Ce este aproape amuzant este ca absolut tot ce ziceti demonstreaza abuzul. Inclusiv aia cu tatal care ramane javra pana inchide ochii. Doamne fereste cata dementa.
@ martonze: ba da este, anyone can do it, pe principiul sa vezi cum e cand simti pe propria piele. insa indeed, tatal greseste pentru ca nu se gandeste la copil facand asta.
Răspuns la discuția Alienare parentala!
Posibil. Oricum in final tatal va fi indepartat si isi va vedea de viata. Greul il va trage tot mamica doar ca ea nu se prinde la momentul asta.
Răspuns la discuția Alienare parentala!
1 din 2 utilizatori consideră
acest răspuns util


proastasatului a scris:

Stimate when, Cand ai dus lucrurile pana aici, asteapta=te la orice, caci acea mama nu mai are nimic de pierdut. Cand te gandesti sa bagi mama in puscarie, fara sa-ti pese de consecintele asupra copilului, nu esti parinte. ORICE motivatie ai, ORICAT de vinovata e mama, nicio lege nu te obliga sa continui razboiul, indiferent de consecintele lui.


When, nu am mai vrut sa intervin, cu atat mai mult cu cat este inutil in totalitate. Insa tare mult as vrea sa vedeti la un moment dat zecile de procese intentate impotriva tatalui (cred ca e acoperit un sfert din codul penal). Si sa vedeti cum se tavalea cineva pe jos (va prindeti cine) si cerea ani buni cu executare pentru tata. Sa vedeti cum se tavalea pe jos sa fie arestat preventiv desi nu exista absolut niciun motiv. Nici scarba nu mai imi este la ora actuala. Si cum se rostogolea la televiziuni sa arate ce nenorocit e tata. Vedem cine are si cine nu de pierdut. Cu siguranta insa copilul daca continua sa fie abuzat (in mod evident) nu are nimic de castigat. Si cu asta am incheiat. Sunt lucruri mai bune de facut in afara scrierii pe forum catre toate saritele de pe fix.
Răspuns la discuția Alienare parentala!
1 din 2 utilizatori consideră
acest răspuns util
Cand mamica nu vrea ca cei doi sa relationeze firesc, nici campionul la tact nu are ce face. Atata timp cat parintele si copilul nu au nicio relationare in afara sferei de influenta a mamei, adica sa petreaca zile, weekenduri, vacante impreuna si copilul exclusiv prin propria experienta sa ajunga sa zicem sa fie dezamagit de tata, nimeni dar nimeni nu ar putea considera ca relatia parinte copil esueaza ca tatal nu are "tact" in cateva minute in fata unei usi in prag de casa cu mamica de fata. Nu ai nici ce repara, nici influenta in doua minute la usa. Cine sta permanent cu copilul, aceiasi persoana care in afara de mizerii si denigrari la adresa fostului sot nu e in stare sa transmita altceva, acea persoana determina comportamenul copilului fata de celalalt parinte.
Răspuns la discuția Alienare parentala!
2 din 3 utilizatori consideră
acest răspuns util
@martonze
bullshit ma scuzati, din moment ce tatal a parasit familia (a parasit sotia zic eu) nu e musai sa pupe tata obrazul stang si mama pe cel drept, ci doar ca oamenii sa se poarte ca niste persoane sanatoase la cap si sa se gandeasca ca acel copil va creste iubit si ingrijit de ambii parinti chiar daca sunt separati. Am vazut exemple de relatii civilizate, functionale post divort. Daca insa unii sunt control freak si vor sa se razbune prin fostul prin copil se ajunge la situatia de refuz al copilului. Ecuatia e simpla: vrea tatal ca acel copil sa nu petreaca timp cu mama sau invers? De ce intotdeauna cand mama are spume la gura cand vine tata si rezulta din tot ce face si zice ca nu considera benefica relationarea celor doi fix atunci si copilul isi respinge tatal? De ce ascundeti in spatele unor scenarii cand realitatea e una simpla? Nu ma luati de tatii disparuti de pe planeta, cei abuzivi sau mai stiu eu ce specimene drogate. Vorbesc de fraierii aia care au venit de sute de ori la copil, cei a caror mare pacat este fix cel indicat de dvs: au parasit mamica, nu familia.
Răspuns la discuția Alienare parentala!
2 din 3 utilizatori consideră
acest răspuns util
da doamna PS, pana la 3, 4 ani copilul este ascuns de parinte in zilele cand ar trebui sa fie preluat ca vezi Doamne e prea mic, are anxietate de separare de mama, tatal e iresponsabil bla bla. Ulterior, cam in jurul varstei de 4 ani si ceva, 5 este invatat sa zica ca nu pleaca si rasplatit ca atare pentru decizia sa "independenta". Nu este rocket science sa ii induci unui copil gandurile si reactiile potrivite legat de tas-o, mai ales cand le vede cu prisosinta in casa. Ulterior, cu cat creste copilul cu atat lucrurile devin si mai usoare pentru parintele rezident. Si aplauda fericit respingerea parintelui nerezident, nestiind insa cat de mult va avea de suferit ulterior si copilul, dar si rezidentul pentru aceasta bucurie groteasca.
Teoria cu tatal e de vina tine in niste cazuri. Dar nu in alea in care mamica a impiedicat programul si copilul nu a avut sansa sa dezvolte legaturi si sentimente firesti pentru tata. Normal ca acum nu e dragoste, normal ca nu ii sare in brate, normal ca acel copil are ceva mai bun de facut decat sa petreaca timp cu tatal pe care l-a vazut cateva zeci de minute pe an. Si normal ca mamica, cea cu care a stat in tot acest timp (chiar si in acele zece minute pe an, ca nu-i asa, trebuie controlat copilul si in prag la usa) poarta responsabilitatea reactiilor copilului. Fericirea asta cu copilul soldatel alienat ca la carte ce-si minte tatal, il respinge si in final il raneste cum l-a invatat mamica mai bine va avea picioare scurte. Si desi in toata ecuatia asta mamica jubileaza crezand ca doar tatal are de suferit, se va dovedi ca necunoscuta e in realitate in relatia bolnavicioasa dintre minor si adultul alienator. Greul va incepe doamna PS cand tatal va disparea din ecuatie si aceste mici "satisfactii" de moment legat de batjocorirea tatalui vor disparea si ele. Sa vedeti ce frumos se manifesta aceste traume din copilarie.
1 din 3 utilizatori consideră
acest răspuns util


proastasatului a scris:

Programul de vizitare nu e oxigenul vietii si se poate desfasura si in vacante si pe timpul scolii si cand parintele rezident e la munca si cand e in concediu.
Repetatul refuz al parintelui nerezident de a-si da acordul poate constitui unul dintre motivele incuviintarii autoritatii parintesti exclusive, caci scopul autoritatii comune e bine copilului, nu sicanarea lui!


Pai daca se desfasoara in rest da, nu e oxigen, dar cand nu se desfasoara deloc de ani de zile, se schimba lucrurile, mai ales ca unele mamici au mai si amenintat prin mailuri ca pleaca din tara si nu se mai intorc.
Nu mi-as pune nici banii pe incuviintarea autoritatii parintesti exclusive pentru un parinte care nu a respectat niciodata dreptul copilului de a avea tata, de fapt nu as pune niciun banut. Pai da, binele copilului presupune ca el sa aiba o viata normala alaturi de ambii parinti, daca asta nu o are de ani de zile, vacanta poate sa astepte.
Nu-i va da nicio instanta procura pe 3 ani. Daca nu respecta dreptul copilului de a avea legaturi cu tatal sau, exista riscul ca instanta sa nu ii suplineasca acordul nici macar pentru o vacanta punctuala de cateva zile. Deci poate ar fi cazul sa schimbe si doamna placa.
Stimate user,
Daca e sa ascultati mamicile de aici, cica copilul nu este influentat de celalalt parinte, spunand ca si de la 3, 4 ani copilul e un ganditor independent si stie exact ce vrea de la viata, neinfluentat de celalalt. Plus ca probabil copilul este rasplatit cand va vorbeste urat si respinge, ca mai sunt si cazuri de astea. Incercati sa urmati un program de consiliere psihologica impreuna cu tatal si copilul.