Activitate latka

Poate nu ati remarcat, persoana care a deschis subiectul nu e interesata de nici un acord, are deja acordul celorlalti vecini, probabil l-a obtinut inainte de 24 aprilie. Nu vad de ce sa dea in judecata asociatia, are atestat. Poate functiona cu inchirierea.

Pe ea o intereseaza acea cheltuiala unica (ceilalti proprietari nu o au pe lista) , de "taxa de confort", pe care si dvs. ati declarat-o ilegala . A declarat ca se va duce in instanta pentru anularea acestei ilegalitati.

Nu am scris nimic despre acord si instanta. Doar de faptul ca acest acord se poate referi, ca si in exemplul dat de legea 196/2018 ,la acea conventie de numar de persoane.

Putem fi acum de acord ?

Nu sunteti obligat de vreo lege sa dati curs acelei foi de hirtie, comunicarile legale se trimit prin posta. La aia trebuie sa raspundeti exact, altfel amenda e foarte mare.

@ robert 1958

In principiu , intr-o discutie bazata pe argumente, incerci sa invalidezi argumentele partenerului de dezbatere, nu sa persiflezi persoana celuilalt - "Desigur toată lumea greșește ( avocați, judecători, etc), numai dvs. aveți dreptate, întotdeauna și în orice privință."

Am rugamintea sa pastrati civilitatea dialogului, cind ati avut dreptate am recunoscut.

Argumentul instantei e gresit, de aia nu-l accept, nu se schimba destinatia locuintei in spatiu comercial. Daca ar fi asa , atunci acest lucru s-ar intimpla si la inchirierea pe termen lung, ori nu am intilnit ca cineva sa considere ca s-a schimbat destinatia spatiului in acest al doilea caz.

Situatiile sunt aproape identice, marimea perioadei de inchiriere nu e un factor care sa determine schimbarea destinatiei. Ca e chirias de termen mai lung sau mai scurt nu conteaza. Turistul e tot un chirias, pina la urma. Si chiriasul pe termen lung si cel pe termen scurt fac exact aceleasi lucruri, folosesc o locuinta proprietate privata, trec trebuie sa respecte acelasi regulament din condominiu. ba chiar, contrar asteptarilor, probabilitatea ca cel pe termen lung sa provoace daune si sa nu respecte regulamentul e mai mare.
Si amindoi proprietarii fac o inchiriere si cistiga un venit.

Prevede legea 196/2018 vreo ingradire chiriasului pe termen lung ? Nu.

Iar "Da, asociația poate refuza să-și dea acordul pentru închirierea apartamentelor în regim hotelier, pentru că nu m-am referit la o singură acțiune, ci la mai multe acțiuni, inclusiv cele viitoare, fapt ce necesită folosirea pluralului." e povestea drobului de sare. Aici ne referim doar la subiectul de fata - o singura proprietate inchiriaza pe termen scurt.

Asa ca, va rog sa demontati argumentele mele, nu sa le persiflati. Si nu ma intereseaza link-ul.

Nu ma supar., nu am de ce. E o discutie cu argumente.

Ginditi-va ca acea teava traverseaza planseul, traverseaza si un perete lateral in unghi si duce la un racord in coloana de scurgere generala pe tronson.
Inseamna ca vecinul de la 1 trebuie sa-si faca griji pentru:
1. tot ce inseamna instalatie din dotarea tehnica din locuinta sa
2. ce trece prin proprietatea de dedesubt
3. ce e dupa peretele lateral al proprietatii de dedesubt si nu e in cadrul nici al proprietatii de dedesubt si intra in coloana de scurgere, care doar aia e parte comuna

Ori pentru fiecare dintre elementele de la 2 si 3 nu are absolut nici un control.Si nici posibilitatea sa se apere in fata instantei ca a intretinut/nu a intretinut instalatia din dotarea proprietatii sale, sau a distrus/ nu a distrus instalatia din dotarea tehnica a proprietatii sale. Are el, vecinul de deasupra, acces conform dreptului de serviute, pe fondul aservit, sa intervina oricum, oricind la acea instalatie. Nu. Daca cel de dedesubt lipseste ani de zile si in baia respectiva se scurge ce se scurge, cine e vinovat ? Vecinul de deasupra ? Ca nu a inspectat la timp teava de dedesubt ?

El ar fi doar bun de plata. De aia nu consider ca e un drept de servitute. Poate ati remarcat ca eu am incadrat aceasta situatie la art. 621 din codul civil.

Cu teava stricata deja suntem de acord, dacsa e poate dovedi fapta.


Alexandru Surcel a scris:

@latka, acum nu vă supărați, dar în articolul citat sunt două determinative cumulative, nu unul singur: "din cadrul... în dotarea..." Interpretarea potrivit căreia un proprietar are obligația de a întrețjne o instalație care trece prin proprietatea sa, dar NU face parte din dotarea acesteia este greșită. Avem într-adevăr cel puțin un caz de servitute, iar obligația reparației revine proprietarului proprietății din dotarea căreia face parte țeava defectă. Și spun cel puțin de servitute pentru că o țeavă care trece prin planșeul despărțitor a două apartamente suprapuse, pentru care granița dintre proprietăți trece chiar prin acel planșeu, nu este neapărat să fie considerată ca fiind în cadrul apartamentului de dedesubt; la fel de bine poate fi considerată în cadrul apartamentului de deasupra.

Suplimentar avem faptul că țeava a fost stricată de vecinul de deasupra, deci el trebuie să suporte reparația și prejudiciile aduse vecinului de dedesubt în baza răspunderii civile delictuale.

robert1958 a scris:

Dar de unde știți că taxa cu pricina nu are nici o legătură cu proprietatea comună ?

Pentru ca asa a scris persoana ce a deschis subiectul : "Poate nu m am exprimat corect,mi se cere o suma in plus fata de ceea c'è platesc normal la intretinere ca toti cei proprietari.""

Da așa este, nu sunt taxați pentru că folosesc proprietatea comună în limitele compatibilității cu destinația clădirii.

Destinatia cladirii a ramas aceeasi si in cazul de fata, e o un singur proprietar care inchiriaza in regim hotelier.
Daca un spatiu cu alta destinatie devine restaurant, se transforma blocul in restaurant ?
Daca se deschide un cabinte de avocatura in cladire, inseamna ca toata cladirea e cabinet de avocatura ?

Am reușit să găsesc o hotărâre pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 la 17.11.2023 ( bineînțeles că pentru dvs. care aveți în vedere numai decizii pronunțate de Înalta Curte, este nerelevantă ) rămasă definitivă prin neapelare, în care instanța areținut:


„Astfel, art. 2 din Legea nr. 114/1996 defineşte locuinţa ca fiind o construcţie alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, care satisface cerinţele de locuit ale unei persoane sau familii, făcându-se în acelaşi timp o clasificare a locuinţei în locuinţă convenabilă; locuinţă socială; locuinţă de serviciu; locuinţă de intervenţie; locuinţă de necesitate; locuinţă de sprijin; locuinţa de protocol, respectiv casa de vacanţă.

Având în vedere modalitatea în care este definită locuinţa în Legea nr. 114/1996, instanţa reţine că închirierea acesteia în regim hotelier reprezintă fără echivoc o reală schimbare a destinaţiei apartamentului nr. 75 din locuinţă în spaţiu cu destinaţie comercială.

De asemenea, instanţa reţine că desfăşurarea unei activităţi comerciale, în speţă, aceea de hotel, este incompatibilă cu destinaţia clădirii în întregul ei şi presupune un disconfort pentru ceilalţi colocatari, din cauza zgomotului pe care l-ar putea produce traficul persoanelor care vor fi cazate acolo astfel că nu se poate pretinde pârâtei să accepte prezenţa unor persoane străine de imobil, care să folosească spaţiile comune aflate în coproprietate forţată şi care să le traverseze, treacând prin aproprierea locuinţei sale.

Instanţa reţine că prin crearea unui spaţiu cu destinaţia de hotel, care presupune cazarea turiştilor, pe termen scurt sau mediu, prejudiciul creat pârâtei nu este unul minor, refuzul său de a-şi da acordul pentru schimbarea destinaţiei apartamentului vecin nefiind unul abuziv.

În aceste condiții, sunt justificate temerile pârâtei conform cărora, pe de o parte, închirierea apartamentului în regim hotelier poate avea riscul de a fi generate comportamente contrare Legii nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice de către turiştii care ar închiria apartamentul reclamanţilor, pe termen mediu sau scurt, cu atât mai mult cu cât închirierea nu are caracter de stabilitate, iar reclamanţii nu pot controla în mod absolut selecţia turiştilor. Mai mult, aceştia pot produce poluare fonică, aglomerație, disconfort sau dezordine, locatarii fiind cei afectați ca urmare a prezenței acestora în imobil.

Pe de altă parte, instanţa reţine că normalitatea/anormalitatea inconvenientului produs de activitatea de închiriere în regim hotelier trebuie să se aprecieze raportat la contextul situaţiei de fapt, la modul în care se resimt de către vecini tulburări similare, căci raporturile de vecinătate impun respectarea aceloraşi norme de convieţuire, aceloraşi drepturi şi obligaţii de către fiecare proprietar”.

Instanta+dvs. gresiti profund ( nu ma refer la fiecare argument gresit in parte, pentru ca nu mai e cazul), nu e vorba de schimbarea destinatiei cladirii, nu se creaza un hotel, daca un proprietar inchiriaza in regim hotelier. Argumentele cad unul cite unul, in fata legii speciale 196/2018 :
Articolul 40
(1) Schimbarea destinației locuințelor, precum și a spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuință, prezente în proiectul inițial al imobilului, se poate face numai cu avizul scris al comitetului executiv și cu acordul scris, prealabil, al proprietarilor direct afectați cu care se învecinează, pe plan orizontal și vertical, spațiul supus schimbării.

Locuinta acelui proprietar ramine tot spatiu cu destinatia locuinta, numai ca se inchiriaza pe termen scurt..
Daca cineva inchiriaza pe 6 luni locuinta in ce se schimba destinatia acelei locuinte?

In ambele cazuri de inchiriere se obtin niste venituri, nu sunt niste firme ce desfasoara activitati comerciale, ci persoane fizice care inchiriaza, fiecare pe alt tip de contract.

Oricum, o dată cu intrarea în vigoare a Ordinului 985/29.03.2024, asociația de proprietari poate refuza fără nici o temere să-și dea acordul pentru închirierea apartamentelor în regim hotelier.

Aici gresiti, nu se da acordul pentru "inchirierea apartamentelor în regim hotelier." ci pentru "inchirierea unui apartament in regim.hoteler". Sesizati diferenta? Cu o floare nu se face primavara.

Nu am vazut scris nimic in sensul unui acord legat de folosirea proprietatii comune , ci, cum scrie la inceput:

Asociatia de proprietari a facut o adunate generala in care au stabilit o taxa de 200 Ron lunar pentru "Imbunatatiri confort"

care nu are nici o legatura cu proprietatea comuna.

Trecerea prin, sau folosirea proprietatii comune o face oricine, e acces deschis oricui, proprietari, vizitatori, rude, postas, instalator, personal curatenie, etc. Toti folosesc proprietatea comuna. Si nu sunt taxati.

Din ce scrie mai sus e o hotarire AG doar pentru taxarea unei proprietati individuale, pentru ca vrea s-o inchirieze.

Articolul 52
(1) Dacă o hotărâre a adunării generale este contrară legii, statutului sau acordului de asociere a asociației de proprietari ori este de natură să prejudicieze interesele proprietarilor, aceștia sau orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său pot/poate ataca în justiție respectiva hotărâre.

Nefiind o hotarire legata de proprietatea comuna, e contrara legii.

Adalbert Gabriel Gazdovici a scris:

Da, opinia d-voastra. Nu-mi dau seama cum ati dedus ca asociatia decide ceva privitor la proprietatea individuala. Daca v-a zis cineva asa ceva, ziceti-i din partea mea ca trebuie sa se apuce de citit, si sa se lase de scris. Nu decide asociatia nimic privitor la proprietatea individuala. Asociatia Hotaraste privitor la proprietatea comuna, impunand unui particular, care vrea sa foloseasca proprietatea comuna altfel decat este reglementat, si care are nevoie NEAPARAT de acordul asociatiei pentru a face ce vrea sa faca, un anumit pret pentru ceea ce doreste particularul. Acesta il poate accepta sau refuza.
Nici o interdictie nu poate fi dedusa prin interpretare cum faceti d-voastra. Interdictiile trebuie sa fie exprese.

@robert1958
1. Nu omit nici un fapt, tocmai ce am raspuns in sensul asta utilizatoarei care a deschis acest subiect. Nu pot sa emit pareri mai detaliate, pentru un eveniment care s-a petrecut ani in urma, nu am vazut situatia de fapt si nu stiu versiunea celuilalt.
Am specificat clar ca se poate aplica art. 30 alin 5.

2. Dvs. sunteti cel care omiteti ce scrie, exact, la art. 30 alin 4 :
"În cadrul proprietății individuale, proprietarul are obligația să păstreze și să întrețină în stare de funcționare și siguranță spațiile interioare, echipamentele și instalațiile din dotarea tehnică a proprietății individuale, respectiv instalațiile sanitare, de încălzire, canalizare, alimentare cu energie electrică, gaz, apă, precum și altele de această natură, pe cheltuiala sa, astfel încât să nu aducă prejudicii celorlalți proprietari din condominiu."

Conform oricarui dictionar "in cadrul" semnifica o delimitare teritoriala stricta si se refera la ceea ce se afla in interiorul proprietatii individuale.
Am explicat in diferite mesaje anterioare, ca si din punct de vedere logic nu poti monitoriza si intretine o conducta aflata "in cadrul" altei proprietati individuale.
Nu exista termenul de parte individuala exclusiva . Toate partile de pe o proprietate individuala sunt exclusive.

3. Am specificat clar ca art. 621 din codul civil , care e cel care s-ar fi putut aplica in acest caz nu se aplica retroactiv.
Vi-l mai citez o data, fiti atent si la denumirea capitolului respectiv:

CAPITOLUL III
Limitele juridice ale dreptului de proprietate privată

SECŢIUNEA 1
Limite legale
Art. 621
Dreptul de trecere pentru utilităţi
(1) Proprietarul este obligat să permită trecerea prin fondul său a reţelelor edilitare ce deservesc fonduri învecinate sau din aceeaşi zonă, de natura conductelor de apă, gaz sau altele asemenea, a canalelor şi a cablurilor electrice, subterane ori aeriene, după caz, precum şi a oricăror alte instalaţii sau materiale cu acelaşi scop.
(2) Această obligaţie subzistă numai pentru situaţia în care trecerea prin altă parte ar fi imposibilă, periculoasă sau foarte costisitoare.
Detalii: [ link extern ]

Pentru construcrorul de acum 40-50 de ani a fost mai ieftin cu acea solutie tehnica. Nu a fost decizia vreunui proprietar sa-si treaca teava de scurgere prin interiorul altei proprietati.

V-am explicat deja de ce nu se mai poate aplica.

In ce mod v-a fost transmisa acea instiintare de identificare si ce articol de lege se invoca in text ?

Acele amenzi se pot contesta si anula in instanta, conform deciziei nr. 4 /2018 a ICCJ.
[ link extern ] /

Da, dacă veți putea dovedi acest lucru în instanță, bineînțeles că veți avea câștig de cauza

BiancaAnaP a scris:

latka a scris:

Nu-i nici o filozofie, e scris in lege:

Articolul 30
(5) Dacă proprietarul unei locuințe ori al unui spațiu cu altă destinație provoacă daune oricărei părți din proprietatea comună sau din proprietatea individuală a altui proprietar din condominiu, respectivul proprietar are obligația să repare stricăciunile sau să suporte cheltuielile pentru lucrările de reparații.

Dacă vecinul de la ap.12 a spart planșeul să dea cădere țevilor de scurgere de la el din casă, iar prin această acțiune țeava de canalizare care trece prin tavanul ap. 8 este degradată, plafonul este găurit și pereții murdari, atunci se cheamă că doar dânsul trebuie să suporte cheltuielile pentru această reparație, conform art. 30 alin(5) din Legea 196/2018, nu-i așa domnule @latka? Problema este că dânsul neagă că el a spart și spune că acea gaură era acolo atunci când el s-a mutat în bloc. Dacă n-aș fi fost acasă atunci când a început să spargă, tot ar fi fost greu să cred așa o minciună( resturile de mortar și tencuiala căzute la mine în vană ar fi fost poate tot de la trepidații cum susține dânsul).