parerea mea: daca fiica defunctului obtine pe calea anularii certificatului de mostenitor calitatea de mostenitor al tatalui sau, ea va putea sa revendice si sa obtina, cred, garsoniera tatalui sau. cat priveste pe dvs. posesia de buna credinta a garsonierei nu va face automat si propr. bunului(cum e in cazul bunurilor mobile), decat, daca se combina cu posesia exercitata intre 10 si 20 ani (astea ar fi conditiile uzucapiunii de scurta durata), asta in contra cu revendicarea din parte fiicei. Singura posibilitate ar fi de a invoca obtinerea dreptul de proprietate pe calea exceptiei erorii comune si invincibile (aparenta creatoare de drept), numai ca in acest caz ar trebui sa fi trecut 3 ani de la intabularea dreptului dvs. de proprietate pe baza contractului de vanzare. altfel adevaratul proprietar (fiica) poate sa introduca in acest termen o actiune de rectificare a inscrierilor in C.F. si sa-si intabuleze ea dreptul de proprietate.
In aceste conditii nu prea aveti sansa de castig, insa ramane deschisa calea recuperarii sumei platite pentru tatal defunctului prin invocarea in instanta a nulitatii contractului de vanzare cumparare + plus despagubiri.
Cel putin asta ar fi solutia data de un prof. de drept civil.contracte speciale de la Fac. de Drept de la Univ. Babes-Bolyai din Cluj.
Nu sunt eu ala!
Nu esti tu ala, da' ai inceput cu parerea ta!!!
Nu inteleg un lucru: de ce trebuie sa fi trecut 3 ani, daca in care teoria mostenitorului aparent, care se intersecteaza cu "error comunis facit ius" (sper ca e bine ;)), aparenta trebuie sa fi existat in momentul incheierii actului. Eroarea, anume ca x e mostenitor si nu y, a existat la data cand s-a incheiat actul de V-C. Si e izvor de drept, adica din acea eroare poate rezulta un contract de v-c parfect valabil. Corect???
Si daca fiica da in judecata pe bunic si cere doar anularea certif de most, curge pe timpul procesului termenul de 3 ani? :-/