Avocatnet 2008: Avocat in blugi

AVLIL a scris:

....eu nu ma pot apropia de client in costum de firma, poate numai pentru ca nu ma simt eu in el...

(=D>=D>=D> pentru Liliana)
Este foarte important in opinia mea ca tu sa te simti ceea ce esti sau cine esti. Este foarte mare realizarea cand poti si exterioriza cine esti , si iti poti permite acest lucru, sa adopti o tinuta care te caracterizeaza si te face sa te simti bine fara sa iti pese de critica sau de ideile preconcepute ale altora, de un formalism conventional absurd si acestea sa nu te afecteze, adica sa poti (macar din cand in cand) sa renunti la un conformism inutil pentru a fi tu.

Eu de exemplu in majoritatea timpului ma imbrac in blugi sau raiati, am parul lung (in majoritatea timpului prins in coada), port barba si nu am sesizat ca din cauza asta clientii mei sa aiba vreo problema sau vreo retinere.
Este adevarat ca din cand in cand ma imbrac si in costum dar asta pentru ca am eu chef.

La nunta e bine sa te imbraci ca la nunta, la gradina ca la gradina, la vanatoare ca la vanatoare, in instanta asa cum cere instanta.

In mod obisnuit ma imbrac comod ( blugi ) si am un ghiozdan in care imi depun cele ce cumpar.
Putini ma observa si dintre cei care ma observa prea putini ma baga in seama. Ma saluta si trec mai departe.
Ma simt atat de bine in libertatea pe care mi-o dau hainele mele obisnuite.

Cand prezint o conferinta publica sau am intalniri cu scop contractual ma imbrac " la patru ace".
Ma simt ca o maimuta impaiata sau ca un cavaler in armura moderna.
Respect uzantele pentru a evita posturi neplacute viitoare prin sacrificiul minor al tinutei. Experienta personala mi-a aratat ca este bine asa.
Pe drumul pe jos dintre doua locatii ( imbracat intro tinuta "corecta" ), toti ma saluta respectuos, imi cer sfatul, ma intreaba ce fac si sigur ca libertatea mea s-a dus "pe apa sambetei".
Ajuns la destinatie imi schimb tinuta, ii fac "intretinerea" obisnuita, o pun in dulap si gandesc cu tristete aproape intotdeauna asa.
Oare cata apa pe Bega v-a mai trece pana cand oamenii vor pune in prim plan valoarea reala a omului si pe planul doi cea aparenta ?

Traim inca intr-o societate care pune mare pret pe "tinuta". Cand un client vine la un avocat nu doreste sa vada o persoana in blugi si imbracata ca de excursie - se asteapta sa aiba o tinuta, chiar daca chiar nu un costum.
In instanta conteaza chiar mai mult - roba nu acopera chiar intreaga tinuta - iar o pereche de tenisi nu dau deloc bine cu roba.
Vara - ca tot se apropie - nu este indicat nici rochii scurte, bluze decoltate tare sau transparente. La un moment dat, pe holurile tribunalelor ajungi sa confuzi justitiabili cu avocatii. Plus ca la dosarele penale, cu arestati, asemenea tinute (pana pui roba pe tine) atrag destule comentarii - am asistat de multe ori la astfel de situatii.
Cred ca tinuta adoptata tine si de respectul de sine si respectul fata de profesie - cand ai ales sa fii avocat ai ales sa porti si o astfel de tinuta, sa ai o prestanta si in afara salii de judecata. Evident, in timpul liber, in week-end te poti imbraca asa cum iti doresti, dar cand e vorba de profesie trebuie sa respecti un "cod".

Acum vreo 9 ani, cand am intrat eu in avocatura, judecatorii nu erau chiar atat de bine platiti si nici roba nu era obligatorie la judecatorie, iar un avocat mai in varsta mi-a dat un sfat: ai grija sa nu arati niciodata mai bine imbracata decat judecatoarea.

Cred ca la urma urmei depinde si de cum priveste judecatorul problema , pentru ca am vazut in instante si avocati cu par lung, si avocate in mini, dar judecatorul a ascultat ce aveau de spus... In plus am vazut avocati la costum, sanctionati de judecatori pentru ca erau prea aroganti, nu mai incapea nimeni de ei la pledoarie. Dar depinde mult de judecator si de nivelul instantei .