testamente reciproce

Eu m-as abtine a le declara nule caci daca asta e vointa partilor asa sa fie . Mai degraba ambele sant valabile pina la decesul primului decuius dintre testatori . Apoi primul testament (acesta se va pune in discutie la notar primul) ramane valabil producandu-si efectele iar cel de-al doilea din momentul decesului primului devine caduc adica nul ca si fond valabil ca forma .On fine , de unde sa stim noi ce se va intampla cu testatorii . Nimic nu impiedica pe testator sa dispuna cum o vrea de bunurile sale mai putin si de rezerva. Nimic nu impiedica pe rezervatar sa reduca liberalitatea daca o sa vrea . La faza asta pica de "fazan" rezervatarii descendenti ai primului decujus care ar "musca" momeala" si n-ar reduce liberalitatea primului . Cand se va dezbate succesiunea celui de-al doilea decuius testamentul sau in favoarea "mortului" ar fi inaplicabil caci legatarul instituit este lipsit de capacitate de a succede nemaifiind in viata . Deci dezbaterea ar urma sa se faca ab-intestat copii primului neavand vocatie la succesiune. O fi fost acolo creier de notaras rusesc :))

Aditabora, nu declar eu nici o nulitate. O spune art 803 cod civil. "orice dipozitii prin care ... legatarul (sotul supravietuitor in speta) va fi insarcinat de a conserva si a remite la o a treia persoana (copiii in speta) va fi NULA chiar in privinta legatarului (sotul).
Adica legea nu anuleaza doar partea a doua a testamentului (cea referitoarre la ce se intampla dupa moartea celui de-al doilea sot instituit legatar initial) ci TOT testamentul (ambele legate, atat cel facut sotului cat si cel subsecevnt in favoarea copiilor).

Cora 2006 - nu cred ca s-a gandit cineva la comorienti. Pentru ca daca se gandea ,atunci afla si faptul ca nu era nevoie de nici o adaugire in testament pentru a se intampla ce se intampla in cazul comorientilor.
Daca am fi in situatia comorientilor (ambii soti ar deceda deodata fara a se putea stabili cine a supravietuit celuilalt - se intampla in accidente, cutremure etc.) atunci nici unul din soti nu l-ar mosteni pe celalalt, ci fiecare ar fi mostenit de propriul lui copil. Ca atare nu era nevoie sa fi scris nimic special si suplimentar in testament - efectele producandu-se indiferent de orice scriere.
Ca atare eu ma indoiesc ca un judectator cu scaun la cap ar interpreta clauza suplimentara pentru "cazul decesului ambilor soti" altminteri decat ca o liberalitate subsecventa = substitutie fideicomisara. Ori aceasta constructie ii vine manusa copilului sotului ce va deceda mai intai pentru a invoca nulitatea testamentului defunctului.
De fapt ar trebui sa stim exact cum este formulata clauza asta in testament/testamente ca sa nu ne mai dam cu presupusul.

Eu asa am interpretat, în sensul comorienţilor, pentru că altfel este într-adevăr o substituţie fideicomisară interzisă de lege, aşa cum am afirmat anterior. ;)
Dacă iniţiatorul topicului postează clauza cu pricina, nu ne-am mai da cu presupusul, cum spui tu, dar aşa fiecare înţelege cum doreşte.
Eu nu cred ca un notar să fi autentificat un testament ce cuprinde o substituţie fideicomisară, decât unul paralel cu domeniul dreptului #-o, sau poate că testamentele sunt olografe, neautentificate, făcute de părţi cum le-a tăiat capul...!:D

Deci din cate am inteles eu , sotii si-au facut probabil la acelasi notar doua acte diferite si nu unul singur impreuna caci atunci am vorbi despre imparteala comuna facuta de ascendenti impreuna prin unul si acelasi act ceea ce iarasi este caduc . Actele (testamentele) chiar daca sant facute concomitent si cu acel "neighborhood watch and feeling accept" sant acte diferite in dosare diferite si nicidecum unul si acelasi act . 803 C.civ. este inaplicabil aici caci oricare dintre testatori instituie legatar pe celalalt depasind rezerva propriilor rezervatari lasa loc hazardului a definitiva soarta succesiunii . In speta nu se insarcineaza concomitent legatarii intre ei prin acelasi act ci prin acte diferite legatarul supravietuitor urmand sa transmita (daca accepta si se obliga sa faca asta si doar atunci devin nule de drept- exixtand dovada corelativitatii legatelor) ceea ce va culege din mostenirea decujusului predecedat unui tert (fost rezervatar al primului decujus ) ci sa dispuna de partea din succesiunea astfel culeasa asa cum stipuleaza clauza testamentara prin care a dobandit bunul ceea ce nu neaparat atrage nulitatea(practic prin testament se instituie ca si executor testamentar sotul supravietuitor cu obligatia de a remite bunul tertului (nu neaparat succesibil ) . Ca sa poata fi invocata nulitatea pe 803 Cciv ar trebui ca ambele acte sa isi produca efectele concomitent ceea ce nu este posibil decat in cazul comorientilor cand nu se va putea preciza care dintre ei este supravietuitor celuilalt si succesiunea se va deschide in acelasi timp , iar doar atunci la acel moment devin nule absolut ambele testamente prin aplicarea lui 803 Cciv succesiunea urmand a fi dezbatuta ab intestat de fiecare parte . Daca nu se implineste aceasta conditie testamentul primului decedat isi va produce efectele determinand nulitatea de fond al celui de-al doilea . De aceea sustin ca este un fel de ruleta ruseasca caci nimeni nu poate sti cu certitudine care va fi primul decedat numai daca nu-i profet . Chiar ca ar fi interesant sa vedem in concret cea clocit mintea notarului cand i-a dus in biroul sau pe amandoi odata si le-a pus pe masa produsul sau intelectual .

aditabora a scris:

Deci din cate am inteles eu , sotii si-au facut probabil la acelasi notar doua acte diferite si nu unul singur impreuna caci atunci am vorbi despre imparteala comuna facuta de ascendenti impreuna prin unul si acelasi act ceea ce iarasi este caduc . Actele (testamentele) chiar daca sant facute concomitent sant acte diferite in dosare diferite si nicidecum unul si acelasi act . 803 C.civ. este inaplicabil aici caci oricare dintre testatori instituie legatar pe celalalt depasind rezerva propriilor rezervatari lasa loc hazardului a definitiva soarta succesiunii . In speta nu se insarcineaza concomitent legatarii intre ei prin acelasi act ci prin acte diferite legatarul supravietuitor urmand sa transmita (daca accepta si se obliga sa faca asta si doar atunci devin nule de drept- exixtand dovada corelativitatii legatelor) ceea ce va culege din mostenirea decujusului predecedat unui tert (fost rezervatar al primului decujus ) ci sa dispuna de partea din succesiunea astfel culeasa asa cum stipuleaza clauza testamentara prin care a dobandit bunul ceea ce nu neaparat atrage nulitatea(practic prin testament se instituie ca si executor testamentar sotul supravietuitor cu obligatia de a remite bunul tertului (nu neaparat succesibil ) . Ca sa poata fi invocata nulitatea pe 803 Cciv ar trebui ca ambele acte sa isi produca efectele concomitent ceea ce nu este posibil decat in cazul comorientilor cand nu se va putea preciza care dintre ei este supravietuitor celuilalt si succesiunea se va deschide in acelasi timp , iar doar atunci la acel moment devin nule absolut ambele testamente prin aplicarea lui 803 Cciv succesiunea urmand a fi dezbatuta ab intestat de fiecare parte . Daca nu se implineste aceasta conditie testamentul primului decedat isi va produce efectele determinand nulitatea de fond al celui de-al doilea . De aceea sustin ca este un fel de ruleta ruseasca caci nimeni nu poate sti cu certitudine care va fi primul decedat numai daca nu-i profet . Chiar ca ar fi interesant sa vedem in concret cea clocit mintea notarului cand i-a dus in biroul sau pe amandoi odata si le-a pus pe masa produsul sau intelectual .

Cu siguranţă sunt 2 testamente şi nu unul, chiar iniţiatorul topicului a făcut această precizare.
Nu contează câte testamente sunt în ceea ce priveşte substituţia fideicomisară. Aceasta, inclusă într-un legat, conduce la nulitatea actului. Astfel, soţul care a testat toată averea sa în favoarea soţului supravieţuitor, cu condiţia ca această avere să ajungă, la decesul moştenitorului testamentar, la copilul moştenitorului este o substituţie fideicomisară!
Dacă nu a făcut decât să testeze în favoarea soţului supravieţuitor fără nici o condiţie de acest gen, soţul supravieţuitor va lua din masa succesorală mai mult decât i s-ar fi cuvenit în mod legal, prin diminuarea cotei de 3/4 ce-i revenea descedentului defunctului din masa succesorală, respectiv 3/4 din cota de 1/2 din bunurile comune ale soţilor, adică 3/8.
Astfel, copilul primului soţ care va deceda va fi defavorizat, acesta culegând o cotă mult mai mică din ceea ce i s-ar fi cuvenit de pe urma ascendentului său, iar la moartea celui de-al doilea soţ, acest copil nu primeşte nimic pentru că nu are calitatea de succesibil, iar copilul soţului supravieţuitor, decedat ulterior, va culege întreaga moştenire lăsată de părintele său, ce include şi partea culeasă de părintele său de pe urma primului soţ defunct.
Adi are dreptate cu ruleta rusească...:D