testamente reciproce

domnilor , va multumesc pt raspunsuri , inteleg ca legea lasa loc la interpretari si ca in cazul primului deces va fi primordiala pregatirea profesionala a avocatului descendentului care va dori sa atace testamentele
ar mai fi o problema:in afara de copil , daca mai exista si un nepot pe linie directa (copilul fratelui -asta in alta cauza asemanatoare mama-fiica , facuta dupa acelasi model , adica testamente separate in care mama dispune ca intreaga masa succesorala sa ramana fiicei (adica mie) , ce drept are nepotul de atacare a acestui al treilea testament , despre care nu am pomenit nimic pana acum

nu stapanesc bine termenii juridicii , ce alte detalii ar trebui sa va dau , ?
pentruca nuci n-am murit inca si deja au inceput discutii intre "comorienti" adica intre mine si sotul meu
deci ; reiau
s-au facut 3 testamente separate in aceeasi zi , la acelasi notar:
1.mama-fiica cu intreaga masa succesorala catre fiica , desi mai exista si un nepot (fiul fratelui meu vitreg , doar de mama)
2.sot-sotie pt intreaga masa succesorala pana la decesul unuia , nespecificandu-se clauze prin care supravietuitorul e obligat in vreun fel in conservarea acesteia , dupa care ce ramane , ar urma sa se imparta intre cei doi copii rezultati din casatorii diferite

recunosc , nebunie totala , dar asa se intampla cand mergi "pe incredere"
iata ca deja au inceput discutii , mai ales de genul celor de natura "morala" si nu cele legiferate exclusiv

daca mai aveti rabdare , va rog mai incercati niste variante

jeana a scris:

recunosc , nebunie totala , dar asa se intampla cand mergi "pe incredere"

daca mai aveti rabdare , va rog mai incercati niste variante

Eu sunt de parere ca ar trebui sa clarificati "nebunia" asta cu actele in fata unui avocat. Altfel noi putem sa ne dam aici cu presupusul mult si bine. Nu putem lua si aplica pe ghicitelea fiecare dicpozitie legala in materie testamentara.

Spuneti ca s-au facut 3 testamente, dar vorbiti de 2 (mama-fiica/ sot-sotie). Al treilea e sotie-sot? (de fapt vorbim de acceasi cauza mai sus descrisa cu testamente reciproce sau de alta fara legatura?)
Pentru ca daca vorbim de aceeasi cauza e aiurea... Adica mama a dispus printr-un testament in favoarea fiicei si prin altul in favoarea sotului? Pai e valabil ultimul testament. In cazul de fata cel ce poarta un numar de autentificare mai mare.
Eu una nu mai pricep nimic... nici macar despre ce vorbim.

Asa, doar de dragul discutiei in general si paralela cu situatia de fapt din speta (in care bajbai) daca o mama face testament in favoarea fiicei, dar mai are un fiu care are la randul lui un fiu (nepot in linie directa al mamei) nepotul vine la mostenirea bunicii sale daca tatal sau ar fi decedat la epoca mortii mamei lui. Daca tatal sau e in viata, mostenirea se cuvine acestuia si el il inlatura pe nepot. Fiul poate ataca testamentul pentru incalcarea rezervei. Daca tatal nu mai e in viata, fiul sau (nepotul decedatei) culege prin reprezentare partea care i s-ar fi cuvenit tatalui sau din mostenire si evident ca are si dreptul de a ataca testamentul facut in favoarea fiicei (matusii).

jeana a scris:
s-au facut 3 testamente separate in aceeasi zi , la acelasi notar:
1.mama-fiica cu intreaga masa succesorala catre fiica , desi mai exista si un nepot (fiul fratelui meu vitreg , doar de mama)
2.sot-sotie pt intreaga masa succesorala pana la decesul unuia , nespecificandu-se clauze prin care supravietuitorul e obligat in vreun fel in conservarea acesteia , dupa care ce ramane , ar urma sa se imparta intre cei doi copii rezultati din casatorii diferite

1. Unde este cel de-al treilea testament?
2. Dacă, în aceeaşi zi mama a testat toată averea sa fiicei şi apoi soţului său, primul testament este nul, datorită aptului că mama dv. a revocat primul testament prin testamentul făcut ulterior, chiar dacă este datat în aceeaşi zi, caz în care se va ţine seama de nr. de autentificare, fiind valabil ultimul testament. Acest lucru trebuia explicat de către notar părţilor pentru a cunoaşte faptul că un act a fost plătit inutil, pentru că valabilitatea acestuia a fost doar de câteva minute......;) La fel de bine, acum sau în altă zi, mama dv. poate merge la un notar, acelaşi sau altul, pentru a testa întreaga sa avere în favoarea altei persoane, chiar străine de familie, persoană fizică sau juridică.;)
În testament se pot include dispoziţii privind o exheredare, în cazul nostru a fiului testatoarei, adică îndepărtarea de la moştenire a acestui moştenitor legal cu limitările ce le aduce rezerva succesorală. În această situaţie, dacă fiul testatoarei, moştenitor rezervatar, va predeceda testatoarei, în locul său va veni la succesiune descendentul acestuia, respectiv nepotul care nu ar veni la moştenire în nume propriu ci prin reprezentare.
3. Cu privire la testamentul sot-sotie pt intreaga masa succesorala pana la decesul unuia, nespecificandu-se clauze prin care supravietuitorul e obligat in vreun fel in conservarea acesteia , dupa care ce ramane , ar urma sa se imparta intre cei doi copii rezultati din casatorii diferite.
Nimeni nu poate dispune pentru cazul morţii unei alte persoane, căci se încalcă caracterul personal al testamentului şi însăşi dreptul de proprietate. Numai proprietarul are dreptul de a dispune mortis causa de bunul său, iar nu o altă persoană căci astfel s-ar realiza un pact asupra unei moşteniri nedeschise.
În speţă, suntem în prezenţa unei substituţii fideicomisare, deoarece testatorul a făcut un testament cu două legate având acelaşi obiect (întreaga avere) către trei persoane (soţul supravieţuitor şi copiii celor 2 soţi, rezultaţi din căsătorii diferite), dar care se vor executa succesiv. Primul legat se execută la moartea testatorului, iar al doilea la moartea instituitului (soţul supravieţuitor). Instituitul dobândeşte obiectul liberalităţii de la testator, iar substituiţii (copiii fiecărui soţ) de la instituit, astfel că atât instituitul cât şi substituiţii primesc bunul de la testator, care transferă o dată proprietatea asupra instituitului şi apoi asupra substituiţilor.
În practica judiciară, s-a statuat însă că, o substituţie fideicomisară devine caducă dacă instituitul decedează între momentul testamentului şi decesul testatorului, dar o atare dispoziţie va fi valabilă, legatul revenind direct substituitului, fără a se mai realiza dubla liberalitate succesivă. Soluţia s-a motivat cu aceea că testamentul fiind un act care-şi produce efectele la moartea testatorului, dispoziţiile sale, sub aspectul validităţii lor, trebuie apreciate raportat la acest moment, or, în cazul vizat la data deschiderii succesiunii nu mai există decât un singur beneficiar căci instituitul este predecedat, iar operaţiunea nu mai îmbracă forma substituţiei fideicomisare.
De asemenea, nici atunci când testatorul lasă bunul său în favoarea unui instituit dar, ca măsură de prevedere, dispune că în cazul în care acesta va predeceda, bunul să revină unei alte persoane desemnate tot de către testator, nu ne aflăm în prezenţa unei substituţii fideicomisare, iar dispoziţia este valabilă întrucât testamentul conţine numai o dispoziţie alternativă şi nu una fideicomisară.