rodut a scris:
am o nelamurire. citesc intr-un suport de curs de al lui streteanu ca exista tentativa imperfecta indiferent de cauzele de întrerupere a executarii, nu trebuie să fie neapărat reale, fiind suficient ca ele să existe în închipuirea făptuitorului şi să determine întreruperea activităţii.
apoi, la desistare el spune ca motivul intreruperii executarii poate fi si de natura irationala- de exemplu, autorul crede că vede o fantomă - deci ar trebui acceptată desistarea. asadar motivul nu trebuie sa fie neaparat real.
si intreb eu, daca X intra intr-o casa cu intentia de a fura bani si lucruri, dar superstitios fiind, i se pare ca vede o fantoma si renunta la a mai duce la capat actiunea, ne aflam in fata unei tentative imperfecte sau a unei desistari ? conform lui streteanu ne aflam in prezenta ambelor.
:)
Interesanta distinctia pe care ai facut-o.
Dupa parerea mea, Streteanu a vrut sa spuna ceva, dar s-a exprimat putin confuz.
Astfel, in cazul tentativei imperfecte, cauza intreruperii actiunii trebuie sa fie una
obiectiva, chiar daca
doar este perceputa asa de catre faptuitor. De ex. faptuiorulul aude sirena echiapjului de politie care se apropie, chiar daca asta e doar in inchipuirea lui. Deci, el nu si-ar fi intrerupt activitatea infractionala daca nu ar fi intervenit o cauza exterioara - adica sosirea unui echipaj de politie (cu toate ca acesta nu a intervenit decat in mintea lui) ;)
... dar, de ex. i se face mila de victima pt ca este superstitios, sau pt ca "vede" o fantoma care il mustreaza pt ceea ce face... avem de a face cu o desistare, pt ca motivul nu are nimic cu ceva "exterior" sau obiectiv lui ci totul e doar in mintea faptuitorului.
Cred ca asta a vrut sa spuna Streteanu :)