Ce parere aveti de responsabilizarea magistratilor?

Ar fi bine daca inculpatul e achitat si acesta a fost condamnat de instantele inferioare, sa fie posibil ca judecatorii care l-au condamnat pe nedrept sa-i plateasca despagubiri, sa fie exclusi din magistratura si sa faca si puscarie. Macar despagubiri, si tot ar fi bine. Asa ar invata si judecatorii ca o condamnare se face atunci cand esti sigur, dincolo de orice dubiu, ca inculpatul a savarsit infractiunea.

Aspecte din perspectiva unui studiu de lege:


1. Răspunderea civilă a judecătorului sau a procurorului în raport de dispoziţiile art. 507 Cod procedură penală, pentru erorile judiciare săvârşite în cursul proceselor penale.

1.1. Condiţiile prevăzute de art. 504 -506 Cod procedură penală pentru formularea acţiunii în despăgubiri de către persoana vătămată prin săvârşirea erorii judiciare:
 Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
 În materie penală, cazurile de eroare judiciară, respectiv cazurile în care persoana vătămată are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârşite în procesele penale sunt stabilite de art. 504 din Codul de procedură penală: persoana care a fost condamnată definitiv are dreptul la repararea de către stat a pagubei suferite, dacă în urma rejudecării cauzei s-a pronunţat o hotărâre definitivă de achitare. Are dreptul la repararea pagubei şi persoana care, în cursul procesului penal, a fost privată de libertate ori căreia i s-a restrâns libertatea în mod nelegal.
 Existenţa unei decizii a organului judiciar prin care se stabileşte existenţa erorii judiciare:
a) În caz de condamnare eronată, este necesară o hotărâre judecătorească definitivă de achitare pronunţată în urma rejudecării cauzei;
b) În caz de privare sau restrângere de libertate în mod nelegal:
- procurorul poate constata eroarea prin ordonanţă de revocare a măsurii privative sau restrictive de libertate, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale pentru cauza prevăzută în art. 10 alin. 1 lit. j (autoritate de lucru judecat) din Codul de procedură penală.
- instanţa poate constata eroarea prin hotărâre de revocare a măsurii privative sau restrictive de libertate, prin hotărâre definitivă de achitare sau prin hotărâre definitivă de încetare a procesului penal pentru cauza prevăzută în art. 10 alin. 1 lit. j) din Codul de procedură penală.
 Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice.
 Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune pentru persoana care formulează acţiune împotriva statului este de 18 luni de la data rămânerii definitive, după caz, a hotărârilor instanţei de judecată sau a ordonanţelor procurorului, potrivit art.506 alineat 2 C.pr.pen..
 Acţiunea este scutită de plata taxei de timbru.

1.2. Condiţiile prevăzute de art. 507 Cod procedură penală pentru formularea acţiunii în regres de către stat împotriva judecătorului şi procurorului.
 Numai statul poate formula acţiune în regres împotriva judecătorului sau procurorului pentru recuperarea despăgubirilor plătite persoanei vătămate prin săvârşirea erorii judiciare.
 Repararea daunelor a fost acordată de stat în temeiul unei hotărâri definitive. Acest aspect exclude posibilitatea ca în timpul judecării cauzei statul acţionat în judecată să cheme în garanţie judecătorul sau procurorul care au pronunţat soluţia ce a dus la eroarea judiciară. Pentru ca statul să poată formula acţiunea în regres, trebuie ca hotărârea pronunţată împotriva sa să fie irevocabilă şi să se fi executat .
 Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune, pentru stat ca să formuleze acţiune în regres, este de 1 an.
 Persoana împotriva căreia se îndreaptă statul, inclusiv judecătorul sau procurorul, să fi acţionat cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Art. 507 din Codul de procedură penală se referă la orice persoană care cu rea-credinţă sau neglijenţă a provocat o situaţie generatoare de daune, ceea ce include pe judecători şi procurori. Reaua-credinţă şi grava neglijenţă trebuie demonstrate în cursul acţiunii în regres intentate de stat împotriva judecătorului sau procurorului.

2. Răspunderea civilă care operează în raport de dispoziţiile art. 96 alineat 4 din Legea 303/2004, respectiv atunci când erorile judiciare au fost săvârşite în alte procese decât cele penale.

2.1. Condiţiile prevăzute de art. 96 din Legea 303/2004 pentru formularea acţiunii în despăgubiri împotriva statului, de către persoana vătămată prin săvârşirea erorii judiciare.
 Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
 Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. Partea vătămată trebuie să obţină o hotărâre judecătorească irevocabilă prin care statul va fi obligat la plata unor despăgubiri pentru repararea daunelor produse prin eroarea judiciară.
 S-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârşită în cursul judecăţii procesului.
 Fapta săvârşita de judecător sau procuror in cursul procesului este de natură să producă o eroare judiciară. Eroarea judiciară trebuie demonstrată în cursul judecării acţiunii in pretenţii formulată de partea vătămată împotriva statului. În aceasta situaţie legiuitorul nu stabileşte ce înseamnă eroare judiciară, urmând să se stabilească de jurisprudenţă .
 Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune pentru persoana care formulează acţiune împotriva statului este de un an.
 Dacă persoana vătămată a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror, ea nu va fi îndreptăţită la recuperarea pagubei. Acest aspect va fi stabilit în cursul judecării acţiunii în despăgubiri împotriva statului formulată de partea vătămată prin producerea erorii judiciare.

2.2. Condiţiile prevăzute de art. 96 alineat 7 din Legea 303/2004 pentru formularea acţiunii în regres de către stat împotriva judecătorului şi procurorului
 Numai statul poate formula acţiune în regres împotriva judecătorului sau procurorului pentru recuperarea despăgubirilor plătite persoanei vătămate prin săvârşirea erorii judiciare.
 Prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul unei hotărâri irevocabile. Acest aspect exclude posibilitatea ca în timpul judecării cauzei statul acţionat în judecată să cheme în garanţie judecătorul sau procurorul care au pronunţat soluţia ce a dus la eroarea judiciară. Pentru ca statul să formuleze acţiune în regres, trebuie ca hotărârea pronunţată împotriva sa să fie irevocabilă şi să se fi executat.
 S-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârşită în cursul judecăţii procesului, iar fapta săvârşită este de natură să determine o eroare judiciară.
 Judecătorul trebuie să fi acţionat cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Întrucât condiţia este ca răspunderea judecătorului sau procurorului să fi fost stabilită printr-o hotărâre disciplinară sau penală, rezultă că acesta trebuie să fi săvârşit abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 litera h din Legea 303/2004 sau o infracţiune la care elementul subiectiv este intenţia directă ce poate fi echivalată cu reaua-credinţă sau infracţiunea de neglijenţă în serviciu.
 Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune pentru a statul să formuleze acţiune în regres, este de un an.

Din analiza condiţiilor care trebuie îndeplinite pentru formularea acţiunii în regres de către stat împotriva judecătorului sau procurorului rezultă două importante garanţii procesuale şi anume :
 Inadmisibilitatea acţiunii directe formulate de către persoana vătămată prin săvârşirea erorii judiciare, împotriva judecătorului sau procurorului. Potrivit art.504 din codul de procedură penală şi art. 96 alineat 6 din Legea 303/2004, acţiunea în despăgubiri poate fi formulată numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice.
 Inadmisibilitatea acţiunii în garanţie formulată de stat, ca titular al acţiunii în regres împotriva judecătorului şi procurorului, în timpul judecării acţiunii în despăgubiri formulate de persoana vătămată prin săvârşirea erorii judiciare. Astfel, potrivit dispoziţiile art. 507 Cod procedură penală şi art. 96 alineat 7 din Legea 303/2004, acţiunea în regres a statului poate fi formulată numai după pronunţarea unei hotărâri irevocabile, iar prejudiciul a fost acoperit, deci numai după ce hotărârea a fost executată.

Una dintre condiţiile formulării acţiunii în regres împotriva judecătorului sau procurorului este ca acesta să fi acţionat cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă şi de aceea este nevoie să analizăm conţinutul acestor concepte, în contextul reglementării actuale.

Procurorul General al Romaniei e de acord cu raspunderea magistratilor, dar zice ca asigurarea de “malpraxis” sa fie suportata de stat, ca in cazul avocatilor si medicilor! Numai ca avocatii si medicii si-o platesc singuri!

Rezultate incredibile la proba pe proiecte de management la concursul pentru ocuparea unei functii de conducere la judecatorii, tribunale si curti de apel. Magistrati cu experienta si care au condus nu doar tribunale ori curti de apel, dar si Consiliul Superior al Magistraturii, au primit note sub orice critica in comisia de examinare condusa de judecatoarea Nela Petrisor. Singura proba a concursului care nu poate fi contestata, interviul care include si prezentarea proiectului de management, a fost si proba la care au fost negociate, din plin, notele. Lumeajustitiei.ro anunta in urma cu cateva zile ca asupra acestui concurs planeaza suspiciuni cu privire la impartialitatea membrilor comisiei, care pot afecta rezultatele concursului.

Plenul Senatului a adoptat, joi, proiectul de lege pentru modificarea si completarea legii 303/2004 si a legii 317/2004, privind organizarea CSM, modificari care privesc raspunderea disciplinara a magistratilor. Senatul a fost camera decizionala, asta dupa ce Camera Deputatilor a respins proiectul de act normativ propus de Ministerul Justitiei. Consiliul Superior al Magistraturii, care a avizat proiectul de lege, dar cu obiectiuni, a anuntat, joi, ca va cere Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa sesizeze Curtea Constitutionala, pentru ca aceasta sa se pronunte, mai inainte de promulgarea legii, cu privire la constitutionalitatea acesteia. Inainte ca proiectul de act normativ sa fie adoptat de Senat, Consiliul Superior al Magistraturii a intrebat toate instantele si parchetele din Romania daca sunt de acord cu prevederile acestuia. Raspunsul magistratilor romani a fost unul transant: daca proiectul va deveni lege, urmeaza proteste radicale! E interesant de vazut cum va solutiona ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, situatia, mai ales ca acesta este si initiatorul proiectului si il sustine pe deplin.

CSM a anuntat MJ ca proiectul de lege nu este sustinut de niciun parchet si nicio instanta din Romania!

Consiliul a solicitat, joi, de urgenta, punerea in discutia Sectiilor Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie sesizarea Curtii Constitutionale. Astfel, in opinia CSM „legea astfel adoptata are prevederi care aduc atingere independentei judecatorului, atat din perspectiva controlului asupra fondului hotararilor judecatoresti, cat si in ceea ce priveste reanalizarea unor hotarari definitive si irevocabile, precum si implicarea Executivului in declansarea actiunii disciplinare impotriva judecatorilor si procurorilor. Aceste prevederi incalca principiul independentei justitiei si principiul separatiei puterilor in stat, consacrate constitutional, dar si prevederile Legii fundamentale privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii in ceea ce priveste cariera magistratilor”. Lumeajustitiei.ro a prezentat in urma cu cateva saptamani nota centralizatoare facuta de Consiliul Superior al Magistraturii, care avea un mesaj transant si unitar: “nicio instanta sau unitate de parchet nu sustine forma proiectului propusa de Ministerul Justitiei. (…) Alte instante si parchete, destul de numeroase, au precizat ca isi insusesc proiectul de lege cu amendamentele si observatiile aduse de Asociatia Magistratilor din Romania. Nu lipsita de relevanta este pozitia unor adunari generale, care au transmis, pe aceasta cale, Consiliului Superior al Magistraturii, ca, in situatia in care Ministerul Justitiei insista in adoptarea legii conform proiectului si cu ignorarea amendamentelor propuse de Consiliul Superior al Magistraturii si de instante si parchete, se impune initierea unor forme radicale de protest. Alti magistrati, notand preocuparea executivului orientata spre accentuarea subordonarii si influentarii sistemului judiciar – deja manifestata prin politicile si strategiile economico-financiare si prin inconsecventa si instabilitatea legislative, au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii sa aiba o reactie ferma, de natura sa restabileasca echilibrul constitutional al puterilor in stat”!

Magistratii din toata tara au sustinut ca „proiectul propus de Ministerul Justitiei aduce grave atingeri principiului constitutional privind independenta actului de justitie, prin modalitatea in care sunt reglementate mai multe abateri disciplinare, fiind supuse controlului disciplinar aspecte care tin exclusiv de infaptuirea justitiei, prin adaugarea ca titulari ai actiunii disciplinare a ministrului justitiei, a presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se creeaza premisele necesare ca aparenta de impartialitate si independenta a magistratilor sa fie afectate; in plus, prin modificarile aduse, intregul sistem judiciar este plasat sub controlul executivului, fiind incalcat astfel principiul constitutional al separatiei puterilor in stat, se creeaza posibilitatea sicanarii magistratilor”.

AMR a cerut ICCJ sa sesizeze Curtea Constitutionala

In cursul zilei de joi, Asociatia Magistratilor din Romania a adresat la randul ei presedintelui Inaltei Curti o solicitare de sesizare a Curtii Constitutionale, in care a sesizat faptul ca „sanctionarea magistratului pentru actul de judecata in aplicarea dreptului material si procesual sfideaza principii fundamentale izvorate din esenta insasi a controlului judiciar, statuat in norme care au supravietuit tuturor vremurilor consolidand independenta Justitiei.”