Consider, insa, ca pentru a fi catalogat drept "cel mai bun actor roman", un actor trebuie sa poata sa joace foarte bine orice fel de rol.
Da, sunt de acord - Grigore Vasiliu (Birlic) sau Jean Constantin sunt niste titani a-i teatrului romanesc. Dar totusi nu i-as fi putut vedea jucand tragedii.
Actori completi, dupa parerea mea, care ar putea fi considerati fara nici o problema ca fiind "cei mai buni" ar fi: Amza Pelea, Victor Rebengiuc si Stefan Iordache.
Actorul Cornel Coman s-a născut la 14 iunie 1936, in comuna Vizantea-Livezi, judetul Vrancea.
Cariera:
A studiat la Liceul Unirea din Focşani si in 1963 a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti.
A fost actor al Teatrului Bulandra din capitală si a jucat in piese ca Anchetă asupra unui tînăr care nu a facut nimic, Pescăruşul de Cehov, Antoniu şi Cleopatra, Iulius Cezar de W. Shakespeare, Centrul înaintaş a murit în zori, etc.
Debutul in cinematografie a avut loc in 1966, cu filmul Diminetile unui baiat cuminte. A mai jucat in Un film cu o fata fermecatoare (1966), Mihai Viteazul (1970), Padurea pierduta (1971), Sfanta Tereza si diavolii (1972), Dragostea incepe vineri (1972), Trei scrisori secrete (1973), Pe aici nu se trece (1974), Prin cenusa imperiului (1975), Alarma in Delta (1975), Tufa de Venetia (1976), Razboiul de Independenta (1977), Buzduganul cu trei peceti (1977), Fata buna din cer (1977), Omul de aur (1977), Totul pentru fotbal (1978), Ecaterina Teodoroiu (1978), Intoarcerea lui Voda Lapusneanu (1979), Omul care ne trebuie (1979), Iancu Jianu, zapciul (1980), Iancu Jianu, haiducul (1980), Detasamentul ,,Concordia” (1980), Al treilea salt mortal (1980), Munţii in flacari (1980), Iancu Jianu, haiducul (1981).
In anul 1981 i s-a decernat premiul ACIN pentru întreaga activitate.
A fost casatorit cu Letitia Maria Coman si a avut un fiu.
A murit la 05 mai 1980, in Bucureşti, la varsta de 44 de ani..
Radu Beligan (n. 14 decembrie 1918, comuna Galbeni, judetul Bacau) este un actor român cu o bogata activitate în teatru, film, televiziune si radio. Membru PSD din 1947. Membru al Partidului Comunist Român din 1962. Deputat în Marea Adunare Nationala a Partidului Comunist Român. A fost ales membru de onoare al Academiei Române în 2004.
Radu Beligan a interpretat roluri celebre, cum ar fi caractere ale dramaturgilor literaturii române: Ion Luca Caragiale, Barbu Stefanescu Delavrancea, Camil Petrescu, Tudor Musatescu, Mircea Stefanescu, Victor Ion Popa, Victor Eftimiu, Mihail Sebastian, Aurel Baranga, Alexandru Mirodan si universale: William Shakespeare, Carlo Goldoni, Nicolai Vasilievici Gogol, Anton Cehov, George Bernard Shaw, Maxim Gorki, Albert Camus, Jules Romain, Eugen Ionescu, Jean Anouilh, Friedrich Dürrenmatt, Edward Albee, Peter Shaffer, Patrick Süskind, Neil Simon, Umberto Eco.
A studiat dreptul si filozofia la Bucuresti, a inceput Conservatorul de Arta dramatica sub indrumarea doamnbei Lucia Sturza Bulandra , a cochetat cu literatura( in paginile revistei iesene, apoi intr-o placheta de versurimentionata de George Calinescu in Istoria Literaturii romane . Atractia spre teatru a motivat-o “ am avut norocul sa ma intalnesc cu Victor Ion Popa , apoi cu Sica Alexandrescu si apoi cu Ion Iancovescu , trei intalniri capitale pentru inceputul carierei mele “ Incepand cu teatrul Munca si Voie Buna si continuand cu alte companii teatrale isi construieste reputatia de actor comic popular “ incat era destul sa pun piciorul pe scena pentru ca sala sa fie cuprinsa de ilaritate “.Nu se cantoneaza insa in acest gen , Victor Ion Popa il distribuie in “Cvadratura cercului “ de Kataev. Apoi joaca in “ Steaua fara nume “ (Miroiu ) “Trei surori “ ( Tuzenbach ) , “Ziaristii “ ( Cerchez ), si apoi Dandanache . In cinematografie printre primele roluri este memorabilul rol a lui Rica Venturiano .
În stagiunea 2011-2012 joacă în:Egoistul
Director al Teatrului Naţional Bucureşti: 1969 - 1990
Roluri la TNB:
Leon Saint Pe - „Egoistul" de Jean Anouilh, regie proprie, 2004
Ianke - „Take, Ianke şi Cadâr" de Victor Ion Popa, regia Grigore Gonţa, 2001
Guglielmo - „Numele trandafirului" de Umberto Eco, regia Grigore Gonţa, 1998
Actorul - „Azilul de noapte" de Maxim Gorki, regia Ion Cojar, 1998
Bătrânul - „Cotletele" de Bertrand Blier, regia Gelu Colceag, 1998
Kondilas - „Moştenirea" de Titus Popovici, regia Horea Popescu, Mihai Manolescu, 1989
„Contrabasul" (one man show) de Patrick Suskind, regia Grigore Gonţa, 1987
Herb Tucker - „Poveste din Hollywood" de Neil Simon, regia Grigore Gonţa, 1984 şi 1994
Spirache - „Titanic Vals" de Teodor Muşatescu, regia Mihai Berechet, 1983
Domenico - „Filumena Marturano" de Eduardo De Fillippo, regia Anca Ovanez Doroşenco, 1981
Chereea - „Caligula" de Albert Camus, regia Horea Popescu, 1980
Romulus - „Romulus cel Mare" de Friedrich Dürrenmatt, regia Sanda Manu, 1977
Richard al III-lea - „Richard al III-lea" de William Shakespeare, regia Horea Popescu, 1976
Autorul dramatic - „Viaţa unei femei" autor şi regia Aurel Baranga, 1976
Robespierre - „Danton" de Camil Petrescu, regia Horea Popescu, 1974
Mel - „Prizonierul din Manhattan" de Neil Simon, regia Mihai Berechet, 1973
Mayer Bayer - „Simfonia patetică" de Aurel Baranga, regia Aurel Baranga, 1973
ªtefan Valeriu - „Jocul de-a vacanţa" de Mihail Sebastian, regia Mihai Berechet, 1971
George - „Cui i-e frică de Virginia Woolf?" de Edward Albee, regia Michel Făgădău, 1970
Eduard Forţian - „În valea cucului" de Mihai Beniuc, regia Sică Alexandrescu, 1959
C.N. Mollin - „Anii negri" de Aurel Baranga, regia Sică Alexandrescu, 1958
Iacob Bardin - „Duşmanii" de Maxim Gorki, regia Alexandru Finţi, 1958
Horace, Frederic - „Invitaţie la castel" de Jean Anouilh, regia Sică Alexandrescu, 1958
Trinculo - „Furtuna" de William Shakespeare, regia Moni Ghelerter, 1958
Filipetto - „Bădăranii" de Carlo Goldoni, regia Sică Alexandrescu, 1957
Alexandru - „Reţeta fericirii sau despre ceea ce nu se vorbeşte" de Aurel Baranga, regia Marietta Sadova, 1957
Profesorul - „Steaua fără nume" de Mihail Sebastian, regia Sică Alexandrescu, 1956
Cerchez - „Ziariştii" de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter, 1956
Agamemnon Dandanache - „O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale, regia Sică Alexandrescu, 1956
Dr. Smil - „Apus de soare" de Barbu ªtefănescu Delavrancea, regia Marietta Sadova, Mihail Zirra, 1956 şi 1973
Poludin - „O chestiune personală" de Alexandr Stein, regia Sică Alexandrescu, 1955
Stepa - „Platon Krecet" de Alexandr Korneiciuk, regia Alexandru Finţi, 1954
Mircea Cavafu - „Mielul turbat" de Aurel Baranga, regia Sică Alexandrescu, 1954
Mitică - „Matei Millo" de Mircea ªtefănescu, regia Sică Alexandrescu, 1953
Voicu - „Ultima oră" de Mihail Sebastian, regia Moni Ghelerter, 1953
Hlestakov - „Revizorul" de Nikolai Vasilievici Gogol, regia Sică Alexandrescu, 1952
„Momente" de I.L. Caragiale, regia Sică Alexandrescu, 1952
Catindatul - „D`ale carnavalului" de I.L. Caragiale, regia Sică Alexandrescu, (Sala Studio), 1951
Tuzenbach - „Trei surori" de A.P. Cehov, regia Moni Ghelerter, (Sala Comedia), 1950
Victor Dumitrescu - „Iarba rea" de Aurel Baranga, regia Sică Alexandrescu, 1949
Rică Venturiano - „O noapte furtunoasă" de I.L. Caragiale, regia Sică Alexandrescu, (Sala Comedia), 1949
Agamiţă Dandanache - „O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale, regia Sică Alexandrescu, (Sala Comedia), 1948
Studentul - „Confruntarea" de Tur şi Lev Seinin, regia Moni Ghelerter, (Sala Studio), 1948
Romeo - „Romeo şi Julieta, actul 6", „Între filologi", „Cine răspunde?" de D.D. Pătrăşcanu, regia N.Gh. Kirilov, 1945
Regie de teatru TNB:
„Egoistul" de Jean Anouilh, 2004
„De partea cui eşti?" de Ronald Harwood, 1996
„O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale, 1979
„Poveste din Irkutsk" de Aleksei Arbuzov, 1960
„Sălbaticii" de Serghei Mihalkov, 1959
„Doctor fără voie" de J.B.P. Molière (co-regie cu Sică Alexandrescu), 1955
Activităţi în afara TNB Regie de teatru: Teatrul Municipal Bacovia, Bacău
„O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale Roluri în teatru: Teatrul Odeon:
Talleyrand - „Supeul" de Jean Claude Brinsville, regia Florentina Enache, 1997
Antonio Salieri - „Amadeus" de Peter Schaffer, regia Dinu Cernescu, 1982
„Helen, Tommy şi Joe" de James Thurber şi Elliot Nugent, regia Marietta Sadova, 1948 Teatrul Evreiesc de Stat:
Wille Clark - „Băieţii de aur" de Neil Simon, regia Ion Lucian, 1997 Teatrul Naţional din Craiova
Zeus - „Danaidele" după Eschil, regia Silviu Purcărete, 1995
George - „Cui i-e frică de Virginia Woolf?" de Edward Albee, regia Mircea Cornişteanu, 1990 Teatrul Lucia Sturdza Bulandra:
Don - „Transplantarea inimii necunoscute" de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter, 1969 Teatrul de Comedie: 1961 - 1968
Berenger - „Ucigaş fără simbrie" de Eugene Ionesco, regia Lucian Giurchescu
Chitlaru - „Opinia publică" de Aurel Baranga, regia Mihai Berechet
Cirivis - „Capul de răţoi" de George Ciprian, regia David Esrig
Berenger - „ Rinocerii" de Eugene Ionesco, regia Lucian Giurchescu
Gore, ªeful - „ªeful sectorului suflete" de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter
Juraţii - „Procesul domnului Caragiale" de Mircea ªtefănescu, regia David Esrig
Cheryl - „Celebrul 702" de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter Teatrul Tineretului:
Doctorul - „Un flăcău din oraşul nostru" de Konstantin Simonov, regia Vlad Mugur, 1952 Teatrul Alhambra: 1943 - 1949
„Ruşinea familiei" de Mircea ªtefănescu, după Ronald Harwood, regia Ion Talianu
„Steaua fără nume" de Mihail Sebastian, regia Soare Z. Soare
„Nu mai beau" de Gaston de Caillavet şi Robert de Flers, regia Soare Z. Soare
„Pensiunea dragostei" de Alexandru Kiriţescu, regia Soare Z. Soare
„Sărmanul Jonathan" de Karl Milloker Compania Radu Beligan: 1947 - 1948
„Clasa a 8-a B" de Roger Ferdinand, regia Ionel Ţăranu
„Ruşinea familiei" de Mircea ªtefănescu, după Ronald Harwood, regia Ion Talianu Teatrul Comedia: 1945 - 1947
„Primăvara a venit" de John van Druten, regia Sică Alexandrescu
„Racheta spre lună" de Clifford Odets, regia Marietta Sadova
„Vis de secătură" de Mircea ªtefănescu, regia W. Siegfried
„O femeie răpită" de Louis Verneuil, regia Sică Alexandrescu
„Knock" de Jules Romaine, regia Sică Alexandrescu
„Sărută-mă imediat" de Tudor Muşatescu şi V. Timuş, după Janos Vaszari, regia Ion Talianu
„Unul cu bani" de George S. Kaufman, regia Sică Alexandrescu
„Am visat paradisul" de Guido Cantini, regia Sică Alexandrescu
„Medicul în dilemă" de George Bernard Shaw, regia Sică Alexandrescu Teatrul Nostru: 1946 - 1947
„Viaţa începe mâine" de Marc Gilbert Sauvajon, regia Val Mugur Teatrul Municipal: 1944 - 1945
„Omul care a văzut moartea" de Victor Eftimiu, regia Sică Alexandrescu
„Amantul de carton" de Jacques Deval, regia Sică Alexandrescu Teatrul Maria Filotti (Sărindar): 1942 - 1943
„Sextet" de Gregor Schmitt, regia Sică Alexandrescu
„Domnişoara de ciocolată" de Paul Gavault, regia Ion ªahighian
„D-ra Butterfly" de Tudor Muşatescu, după Tibor Varady, regia Tudor Muşatescu Teatrul Majestic: 1940 - 1941
„Omul care zâmbeşte" de Luigi Bonelli şi Aldo de Benedetti, regia Ion ªahighian
„Frumoasa aventură" de Gaston de Caillavet şi Robert de Flers, regia Sică Alexandrescu
„Oraşul fără avocaţi" de Nicola Manzari, regia Ion Iancovescu
„Banii nu fac nici două parale" de Armando Curcio, regia Sică Alexandrescu Teatrul Tudor Muşatescu (Roxy): 1940 - 1941
„Îmi pare rău de mine" de Mouezy-Eon şi Guitton, regia Ion Sava
„Titanic Vals" de Tudor Muşatescu, regia Tudor Muşatescu Grădina C.A. Rosetti: 1940
„Ascultă, Ionescule" de Tudor Muşatescu, după Mirande şi Quinson Teatrul din Sărindar: 1939 - 1940
„Calul năzdrăvan" de Gherardo Gherardi, regia Ion Iancovescu
„Aproape de cer" de Julien Luchaire, regia Aurel Ion Maican
„Figurantul" de Alfred Savoir, regia Ion Iancovescu
„Domnişoara Butterfly" de Tudor Muşatescu după Tibor Varady, regia Tudor Muşatescu Teatrul Uranus - Comedia: 1938 - 1939
„Tinereţe" de Swarkin, regia Muratov
„Quadratura cercului" de Valentin Kataiev, regia Victor Ion Popa
„Zile vesele după război" de Mihail Sadoveanu, regia Victor Ion Popa
„Jederman" de Hugo von Hoffmanstall, regia Victor Ion Popa Liedertafel - Alhambra - Regina Maria: 1937 - 1938
„Molima" de Ion Marin Sadoveanu
„Pescuitorul de umbre" de Jean Sarment, regia Sergiu Dumitrescu
„Crimă şi pedeapsă" de Gaston Bary, după Fiodor Mihailovici Dostoievski, regia Mihai Zirra (Debut) Televiziune:
„Al matale, Caragiale", regia Mircea Cornişteanu, 2002
„Cui i-e frică de Virginia Wolf?" de Edward Albee, regia Olimpia Arghir, 1995
„Amadeus" de Peter Shaffer, regia Dinu Cernescu
„Aventură sub pământ" de Ion Băieşu, regia Sergiu Ionescu, 1982
„Titanic vals" de Tudor Muşatescu
„Supeul" de Jean Claude Brinsville
„Muşatinii"
„Harvey" de Mary Chase
„Tren de plăcere" de I.L. Caragiale
„Momente Caragiale" după I.L. Caragiale
„Conu Leonida" după I.L. Caragiale
„Marii Artişti pe Micul Ecran" Roluri în film
„După-amiaza unui torţionar", regia Lucian Pintilie, 2001
„Trahir", regia Radu Mihăileanu, 1992
„Horea", regia Mircea Mureşan, 1984
„Galax, omul păpuşă", regia Ion Popescu Gopo, 1984
„Întoarcere la dragostea dintâi", regia Mircea Mureşan, 1981
„Iancu Jianu", regia Dinu Cocea, 1980
„Reţeaua S", regia Virgil Calotescu, 1980
„Braţele Afroditei", regia Mircea Drăgan, 1978
„Aurel Vlaicu", regia Mircea Drăgan, 1977
„Singurătatea florilor", regia Mihai Constantinescu, 1976
„Cuibul salamandrelor", regia Mircea Drăgan, 1976
„Instanţa amână pronunţarea", regia Dinu Cocea, 1976
„Premiera", regia Mihai Constantinescu, 1976
„Tată de duminică", regia Mihai Constantinescu, 1975
„Agentul straniu", regia Savel Stiopul, 1974
„Întoarcerea lui Magellan", regia Cristina Nicolae,1973
„Explozia", regia Mircea Drăgan, 1972
„ªeful sectorului suflete", regia Gheorghe Vitanidis, 1967
„Castelanii", regia Gheorghe Turcu, 1966
„Paşi spre lună", regia Ion Popescu Gopo, 1964
„Lanterna cu amintiri", regia Jean Georgescu, 1963
„Celebrul 702", regia Mihai Iacob, 1962
„Directorul nostru", regia Jean Georgescu, 1960
„Bădăranii", regia Sică Alexandrescu şi Gheorghe Naghi, 1960
„Afacerea Protar", regia Haralambie Boroş, 1955
„O scrisoare pierdută", regia Sică Alexandrescu şi Victor Iliu, 1953
„Lanţul slăbiciunilor", regia Jean Georgescu, 1952
„Bulevardul Fluieră Vântu", regia Jean Mihail, 1950
„Rasună valea", regia Paul Călinescu, 1949
„Visul unei nopţi de iarnă", regia Jean Georgescu, 1946
„O noapte furtunoasă", regia Jean Georgescu, 1943 Cărţi publicate
2001 - „Note de insomniac"
1978 - „Luni, Marţi, Miercuri..."
1968 - „Pretexte şi subtexte" Alte activităţi
Profesor la Institutul de Teatru şi Film: 1950 - 1965
Director al Teatrului de Comedie: 1961 - 1969
Preşedinte activ (1971) şi apoi Preşedinte de onoare pe viaţă (1977) al Institutului Internaţional de Teatru
Autorul mesajului internaţional pentru Ziua Mondială a Teatrului: 27 martie 1977
Co-preşedinte, cu Yehudi Menuhin, al Festivalurilor Internaţionale de Teatru şi Muzică organizate de UNESCO: 1971 - 1978
Membru al Cartelului Internaţional de Teatru: 1967
Membru în Consiliul Superior al Teatrului Naţiunilor, sub preşedinţia lui Pierre Moinet, directorul general al artelor şi literaturii din Ministerul Afacerilor Culturale al Franţei
Membru al Academiei Le Muse din Florenţa
Semnatar al Apelului Artiştilor pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Helsinki, 1985
Formaţie
1937-1938: studiază Dreptul şi Filosofia la Bucureşti
Academia Regală de Muzică şi Artă Dramatică, profesoară Lucia Sturdza Bulandra - studii neterminate Premii şi distincţii
Ordinul Naţional „Steaua României" în gradul de „Mare Cruce" cu însemn pentru civili, 2008
Membru de Onoare al Academiei Române, drept recunoaştere a activităţii în domeniul artei, 2004
Decorat cu Ordinul Drapelul Iugoslav cu steaua de aur şi colan
Decorat cu Ordinul Serviciul Credincios „Mare Ofiţer"
Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale", 2003
Trofeul „România 2000", 2003
Marele Premiu acordat de Guvernul României, în cadrul Premiilor Naţionale de Teatru, 2002
Preşedintele Franţei, Jacques Chirac a semnat Decretul prin care Radu Beligan este numit în grad de Ofiţer al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare, 2002
Premiul revistei „Moftul Român", 2001
Premiul Revistei „Flacăra", 2000
Trofeul Eugene Ionesco, 1999
Premiul Fundaţiei TOFAN, 1998
PRIX 14 JUILLET 1998 al Ministerului de Externe din Franţa
Premiul Academiei Române, 1997
Premiul Galei UNITER - Trofeul Dionysos, 1995-1996
Doctor Honoris Causa al Academiei „George Enescu" din Iaşi, 1994
Doctor Honoris Causa al Academiei George Enescu
Premiul Academiei „Le Muse" din Florenţa, 1980
Olga Tudorache - mastodont, regina mama si doamna teatrului romanesc
S-a nascut pe 11 octombrie 1929 si, intamplator, este una din cele mai mari actrite pe care Romania le-a dat vreodata.
Olga Tudorache. Spui numele si te opresti. Rememorezi ocaziile cand ai vazut-o in filme, datile cand i-ai ascultat vocea la radio si anii in care ai reusit sa o vezi pe scena in Bucuresti. Apoi realizezi ca esti nostalgic, putin trist, putin fericit, putin indragostit. Franturi de replici, imagini din spectacolul de teatru televizat Baltagul, Michel Sardou de pe coloana sonora din spectacolul Noiembrie - toate acestea si inca multe altele nu definesc suficient valoarea umana din spatele numelui.
S-au folosit deja suficiente atribute pentru a o descrie pe marea doamna a teatrului romanesc, asa ca ne cerem scuze daca vom folosi pe alocuri din aceleasi. Astazi, in urma spectacolului Peste cu mazare pe care l-am revazut marti seara, am hotarat sa ii facem un profil, prin care sa rememoram cei 60 de ani ai carierei sale (in 1951 a absolvit cursurile Institutului de Teatru din Bucuresti).
Dupa terminarea facultatii a intrat in trupa Teatrului Tineretului, unde s-a remarcat foarte repede, iar numele sau devenea celebru dupa scurt timp. A avut noroc, conform spuselor sale. Probabil fara acel dram, primele premii din cariera sa, pentru spectacolele Domnisora Nastasia de G.M. Zamfirescu si, respectiv, Nila tobosara de Salinski, ar fi venit mult mai tarziu.
Dupa fuzionarea Tineretului cu Nottara in 1966, s-a mutat la Teatrul Mic. Printre marile roluri pe care le-a facut aici se numara: Ducesa de Gloucester in Richard al II-lea de Shakespeare, Leonora in Tango de Mrozek, Vitoria Lipan in Baltagul de Sadoveanu, Fany Ellis in Premiera de John Cromwell, Aurelie in Nebuna din Chaillot de Jean Girraudoux si inclusiv Beatrice in multi-apreciatul si premiatul spectacol Efectul razelor gamma asupra anemonelor de Paul Zindel, in regia Catalinei Buzoianu, o alta mare doamna.
Fizionomia dura, trasaturile colturoase, structura osoasa i-au adus cu preponderenta roluri dramatice, multe dintre ele negative, fapt ce au ajutat-o sa isi contureze si sa evidentieze complexitatea starilor carora le poate da viata. Drept urmare, primul rol comic vine ca o mare surpriza pentru public si critici, cu atat mai mult cu cat il face foarte bine. Spectacolul Sandei Manu, Cavoul de familie de Pierre Chesnot, se monta in 1980 la Teatrul National Bucuresti (TNB) in sala mica (actuala Opereta), unde Olga Tudorache a jucat-o pe Marie Saint Laurent.
In 1985 face o alta comedie, Sa nu-ti faci pravalie cu scara de Eugen Barbu, la Teatrul Giulesti, spectacol care avea sa se joace pret de 7 ani. In prezent, inca avem ocazia sa o vedem in Regina Mama, de Manlio Santanelli, in regia lui Gelu Colceag, la TNB, care se joaca din 1997.
"Eu cred ca sunt numai actrita de teatru."
...si cu toate acestea, a bifat o filmografie consistenta care a ramas in istorie drept marturie pentru cei care nu au avut vreodata ocazia sa o vada pe scena. Mihai Viteazul, regia Sergiu Nicolaescu, 1970, Mastodontul, regia Virgil Calotescu, 1975, Bietul Ioanide, regia Dan Pita, 1979, Domnisoara Aurica, regia Serban Marinescu, 1986, Tusea si junghiul, regia Mircea Daneliuc, 1990, Balanta (1991) si O vara de neuitat (1993) ambele in regia lui Lucian Pintilie, Gaitele, regia Nae Cosmescu, 1993 si chiar debutul regizoral al actritei Fanny Ardant, Cendres et sang in 2009.
"Cand intrau in scoala, studentilor le era frica de mine, dar in trei luni imi era frica mie de ei."
In 1976 incepe cariera pedagogica la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica (actualul UNATC), unde a scos 6 promotii de actori, printre care Claudiu Istodor, Doru Ana, Carmen Tanase, Principele Radu Duda, Mimi Branescu, Cecilia Barbora, Ilinca Goia, Emilia Popescu. Cu Cecilia Barbora inca joaca in spectacolul Noiembrie la TNB, iar Carmen Tanase a debutat pe scena alaturi de profesoara sa.
Desi pe toti ii sfatuia sa nu se apuce de teatru, doar o singura studenta a ascultat-o. Ana Maria Bamberger a lasat actoria pentru medicina, pe care o si profeseaza in Germania. Insa i-au ramas dragostea pentru teatru si respectul pentru Olga Tudorache, drept urmare, cand a inceput sa scrie piese de teatru, singura in jurul careia isi construia personajele a fost si a ramas Olga Tudorache. Trei dintre spectacolele tinerei se joaca actualmente in Bucuresti: Noiembrie, la Teatrul National, Peste cu Mazare, la Teatrul Metropolis si Portretul doamnei T, la Teatrul Mic.
In 2000 Olga Tudorache se retrage din invatamant, iar in 2006 UNATC ii ofera titlul de Doctor Honoris Causa, cu ocazia zilei acestei universitati.
In acelasi an, a fost decorata de presedintele Traian Basescu cu Ordinul national "Serviciul Credincios" in grad de Mare Cruce.
Este magnifica oricum ai lua-o, din orice unghi, in orice rol. Indiferent ca tace, ca vorbeste, ca plange sau rade, ca se joaca, improvizeaza, Olga Tudorache electrizeaza. Drept dovada, abia aproape de finalul spectacolului de acum doua seri am realizat ca actrita si-a interpretat rolul stand in permanenta pe un scaun.
Desi o mana de om, este uriasa. Cand intra Olga Tudorache in scena, totul devine din ce in ce mai mic, iar ea capata proportii. Este infricosator, pe cat este de magic, frumos, pe cat este de molipsitor. Razi, plangi si termini prin a o iubi si mai mult. Iar la final te ridici in picioare si aplauzi.
avocatnet.ro explicăm legislația
armeniaD, utilizator
Andreea-Ionescu, utilizator
Gabriela Monica Ionescu 
beatricemanta 
Ana Muntianu