avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 680 soluții astăzi
Forum Discuţii diverse Discuţia la modă SOPA, PIPA, ACTA - acte / tratate prin care s-ar putea ...
Discuție deschisă în Discuţia la modă

SOPA, PIPA, ACTA - acte / tratate prin care s-ar putea ingradi libertatea de exprimare pe Internet

Facebook, Google, Amazon, eBay şi alte companii ar putea să-şi suspende serviciile pentru a protesta împotriva unui proiect de lege controversat împotriva pirateriei, care a fost prezentat recent în Congresul american.
Un proiect de lege american împotriva pirateriei, SOPA (Stop Online Piracy Act), i-a determinat pe reprezentanţii celor mai mari companii americane de internet din lume să ia în calcul posibilitatea unei forme de protest extreme: suspendarea serviciilor pe care le oferă milioanelor de oameni din întreaga lume. Printre aceste companii se numără giganţii IT Google, Mozilla, PayPal, Amazon, eBay, FourSquare, dar şi reţelele de socializare Facebook şi Twitter.

[ link extern ]
Cel mai recent răspuns: trope_doi , utilizator 21:25, 29 Martie 2012
ACTA: Preşedintele Parlamentului European a criticat tratatul

Martin Schulz a criticat într-o emisiune televizată germană Tratatul Comercial Anti-Contrafacere, care va fi ratificat sau respins de către Parlamentul European în luna iunie

"Echilibrul necesar între protejarea copyright-ului şi protejarea drepturilor fundamentale ale utilizatorilor de internet este foarte prost reprezentat de acest tratat", a declarat preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, în cadrul emisiunii TV "Report from Berlin", transmisă pe postul ARD.

Reprezenzanţi din 22 de state membre UE şi Uniunea Europeană au semnat în luna ianuarie, la Tokyo, Tratatul Comercial Anti-Contrafacere (ACTA), care nu va putea intra însă în vigoare fără aproarea Parlamentului European. Oficial, scopul acordului (între UE, SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Elveţia) este acela de a consolida respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv online, şi de a combate contrafacerea şi pirateria pentru bunuri precum haine de lux, muzică şi filme. Cu toate astea, mai multe voci avizate din mediul online susţin că ACTA lasă loc unor abuzuri ale autorităţilor sau ale coropraţiilor.

[ link extern ]


Curtea de Justitie a Uniunii Europene a pus cruce ACTA.

Administratorul unei reţele sociale online nu poate fi constrâns să instituie un sistem de filtrare general, care să-i vizeze pe toţi utilizatorii săi, pentru a preveni utilizarea ilicită a operelor muzicale şi audiovizuale, a decis, joi, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) de la Luxemburg.


În opinia CJUE, o asemenea obligaţie nu ar respecta interdicţia de a impune unui asemenea furnizor o obligaţie generală de supraveghere nici cerinţa de a asigura un just echilibru între, pe de o parte, protecţia dreptului de autor şi, pe de altă parte, libertatea de a desfăşura o activitate comercială, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal şi libertatea de a primi şi de a transmite informaţii.

Decizia s-a dat în cazul SABAM, care este o societate belgiană de gestiune care reprezintă autorii, compozitorii şi editorii de opere muzicale. În această calitate, ea este însărcinată, printre altele, să autorizeze utilizarea operelor lor protejate de către terţi. Cealaltă parte în litigiu este Netlog NV, care exploatează o platformă de reţea socială online, pe care fiecare persoană care se înscrie primeşte un spaţiu personal denumit "profil", care îi este accesibil de oriunde din lume. Această platformă, utilizată zilnic de zeci de milioane de persoane, are ca funcţie principală crearea de comunităţi virtuale în cadrul cărora aceste persoane pot comunica între ele şi îşi pot face prieteni. În cadrul profilului lor, utilizatorii pot printre altele să ţină un jurnal, să indice hobby-urile şi preferinţele lor, să îşi arate prietenii, să afişeze fotografii personale sau să publice videoclipuri.

Potrivit SABAM, reţeaua socială a Netlog oferă de asemenea utilizatorilor posibilitatea de a se folosi, prin intermediul profilului lor, de opere muzicale şi audiovizuale din repertoriul SABAM punând aceste opere la dispoziţia publicului într-o asemenea manieră încât alţi utilizatori ai reţelei să poată avea acces şi aceasta fără autorizarea SABAM şi fără ca Netlog să plătească o indemnizaţie corespunzătoare.

În 23 iunie 2009, SABAM a chemat în judecată Netlog în faţa preşedintelui Tribunalului de Primă Instanţă din Bruxelles (Belgia), solicitând printre altele obligarea Netlog să înceteze imediat orice punere la dispoziţie ilicită a operelor muzicale sau audiovizuale din repertoriul SABAM, sub sancţiunea unei penalităţi de o mie de euro pe zi de întârziere. În această privinţă, Netlog a susţinut că admiterea acţiunii SABAM ar echivala cu impunerea unei obligaţii generale de supraveghere, ceea ce este interzis prin Directiva privind comerţul electronic.

În acest context, instanţa belgiană a sesizat Curtea de Justiţie. Aceasta solicită, în esenţă, să se stabilească dacă dreptul Uniunii se opune unei somaţii emise de o instanţă naţională şi adresate unui furnizor de servicii de stocare, precum un administrator al unei reţele sociale online, de a institui un sistem de filtrare a informaţiilor stocate pe serverele sale de către utilizatorii serviciilor sale, care se aplică, fără deosebire, ansamblului utilizatorilor, cu titlu preventiv, pe cheltuiala sa exclusivă, şi pentru o perioadă nelimitată.

În opinia Curţii UE, este cert că Netlog stochează pe serverele sale informaţii furnizate de utilizatorii acestei platforme, referitoare la profilul lor, şi că astfel el este un furnizor de servicii de stocare în sensul dreptului Uniunii.

Este de asemenea cert că instituirea acestui sistem de filtrare ar presupune ca furnizorul de servicii de stocare să identifice, pe de o parte, în cadrul ansamblului fişierelor stocate pe serverele sale de toţi utilizatorii serviciilor sale, fişierele care sunt susceptibile să conţină opere cu privire la care titularii unor drepturi de proprietate intelectuală pretind că deţin drepturi. Pe de altă parte, furnizorul de servicii de stocare ar trebui să determine, apoi, care dintre aceste fişiere au fost stocate şi puse la dispoziţia publicului în mod ilicit şi să blocheze, în sfârşit, punerea la dispoziţie a fişierelor pe care le-a considerat ca fiind ilicite.

O asemenea supraveghere preventivă ar impune astfel o observare activă a fişierelor stocate de utilizatori la administratorul reţelei sociale. În consecinţă, sistemul de filtrare ar impune acestuia din urmă o supraveghere generală a informaţiilor stocate, ceea ce este interzis prin Directiva privind comerţul electronic.

Curtea aminteşte apoi că incumbă autorităţilor şi instanţelor naţionale, în cadrul măsurilor adoptate pentru protejarea titularilor drepturilor de autor, să asigure un just echilibru între protecţia dreptului de autor al titularilor şi protecţia drepturilor fundamentale ale persoanelor care sunt afectate prin astfel de măsuri.

"Or, în speţă, somaţia de a institui sistemul de filtrare ar implica supravegherea, în interesul titularilor de drepturi de autor, a integralităţii sau a celei mai mari părţi a informaţiilor stocate la respectivul furnizor de servicii de stocare. Această supraveghere ar trebui, în plus, să fie nelimitată în timp, să vizeze orice atingere viitoare şi ar presupune obligaţia de a proteja nu numai operele existente, ci şi pe cele care încă nu au fost create la momentul instituirii sistemului menţionat", explică CJUE.

Astfel, o asemenea somaţie ar determina o atingere gravă a libertăţii de a desfăşura o activitate comercială a Netlog deoarece l-ar obliga să instituie un sistem informatic complex, costisitor, permanent şi pe cheltuiala sa exclusivă.

În plus, efectele somaţiei nu s-ar limita la Netlog, sistemul de filtrare în litigiu fiind susceptibil în egală măsură să aducă atingere drepturilor fundamentale ale utilizatorilor serviciilor sale-mai precis dreptului lor la protecţia datelor cu caracter personal, precum şi libertăţii lor de a primi şi de a transmite informaţii, aceste drepturi fiind protejate prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Astfel, somaţia ar implica, pe de o parte, identificarea, analiza sistematică şi prelucrarea informaţiilor referitoare la profilurile create în cadrul reşelei sociale, aceste informaţii reprezentând date protejate cu caracter personal, deoarece permit, în principiu, identificarea utilizatorilor. Pe de altă parte, somaţia ar risca să aducă atingere libertăţii de informare, din moment ce ar fi posibil ca acest sistem să nu facă în mod suficient distincţia între un conţinut ilicit şi un conţinut licit, astfel că utilizarea lui ar putea avea drept consecinţă blocarea comunicaţiilor cu conţinut licit.

În consecinţă, Curtea UE răspunde că prin adoptarea unei somaţii de obligare a furnizorului de servicii de stocare să instituie un asemenea sistem de filtrare, instanţa naţională nu ar respecta cerinţa de a asigura un just echilibru între dreptul de proprietate intelectuală, pe de o parte, şi libertatea de a desfăşura o activitate comercială, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal şi libertatea de a primi şi de a transmite informaţii, pe de altă parte.

Dupa cum stim, sentintele CJUE sunt practic directive legislative, trec peste legislatia nationala sau europeana si sunt obligatorii pentru statele membre
România amână ratificarea ACTA până la o decizie a Curţii Europene de Justiţie

Sursa:
[ link extern ]
[ link extern ]
Ultima modificare: Joi, 23 Februarie 2012
Ana Muntianu, Consultant fiscal
Ce a spus Parlamentul European pana acum despre ACTA?
Pana acum, Parlamentul European a aprobat trei rezolutii:
- 11 martie 2009, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene sa faca publice imediat documentele legate de negocierile internationale privind ACTA;
- 10 martie 2010, deputatii europeni si-au exprimat ingrijorarea in legatura cu lipsa transparentei in negocierile ACTA;
- 24 noiembrie 2011, Parlamentul European saluta ACTA ca un pas in directia cea buna si cere Comisiei Europene sa confirme ca acordul nu va avea impact asupra libertatilor de baza si legislatiei existente.

Ce se intampla daca Parlamentul European respinge acordul?
ACTA nu va putea intra in vigoare in UE. Acordul nu este posibil fara aprobarea Parlamentului European. Cu toate acestea, daca cele sase state din afara UE vor ratifica acordul, acesta va intra in vigoare in acestea.

Mai mult:
www.avocatnet.ro/content/art...

**

As zice: ca de obicei, romanii asteapta sa obtina altii (si) pentru ei...
In 25 Februarie romanii au dovedit ca isi doresc ACTA
„Azi România a dat dovadă că doreşte ACTA. Vă mulţumeşte o declaraţie în care se spune că amână acordul. Nu vă nemulţumeşte faptul că amână şi nu se retrage, nu vă nemulţumeşte faptul că România nu are un punct de vedere vis a vis de acest tratat şi aşteaptă o decizie a Curţii Europene", a declarat Robert ªerban, unul dintre animatorii evenimentelor anti ACTA şi unul din cei care se ocupă de pagina de Facebook „România spune NU ACTA".

Mai mult:
[ link extern ]
(la fel a fost in toata tara)
:(
Anonymous nu sta degeaba:training:, ameninta ca va opri functionarea internetului pe 31 martie:
[ link extern ]
L.C.

Alte discuții în legătură

Infiintare site claudiu_petreanu claudiu_petreanu Sunt un programator si vreau sa fac un site gen: triluliludownload.com sau keepvid.com, doar ca e pentru siteul vplay.ro. Vplay contine si seriale. Pot fi ... (vezi toată discuția)
Reglementãri pentru realizarea unui site de muzicã Florynel_Bfi Florynel_Bfi Buna ziua stimata echipa! Am o intrebare la dvs ...asi vrea sa imi fac un site de muzica ,asi vrea sa stiu daca incalc vro lege daca fac sit de muzica?Pot pati ... (vezi toată discuția)
Legislatie domenii generice de internet adinni adinni Am si eu o intrebare legata de domeniile generice de Internet si m-as referi in special la .org si .net: Carei legislatii se supun activitatile desfasurate in ... (vezi toată discuția)