Paternitate

gregh,
in primul paragraf scris in mesajul din 24.11, v-am deschis o „portita” prin care aveti o sansa, daca femeia era insarcinata inainte de a va casatori... Departe de mine gandul sa incerc sa va descurajez, dar daca asta ati inteles...

Tocmai ce scriam: copilul a ramas fara tata, din cauza actiunii mamei, deci e traumatizat, iar dv nu faceti decat sa accentuati trauma lui... Unde am gresit, cand chiar dv recunoasteti ceea ce am scris?

Nu inteleg ce fel de masca e copilul... Da, sigur, poate ramane... "masca”.

Nu ma irita nimic in legatura cu actiunile altora – fiecare face numai ce crede ca e mai bine pt el. Nu faceam decat sa va intreb – si sa ma intreb – ce ar putea simti un copil in asemena situatie (nu doar copilul dv, ci TOTI copii care au avut nesansa de a fi rodul unor parinti care nu s-au iubit.

Cat despre femeile care sunt casatorite cu un barbat si concep un copil cu alt barbat... nu am stima pt ele, dar aceasta nu exclude faptul ca acel copil e nevinovat.

Vreti dreptatea numai de partea dv, dar, in asemenea cazuri... si copilul are dreptate: de ce nu v-ati hotarat mai repede sa il contestati?

Trope_doi, exista multe cazuri in care sotii nu deschid sau nu finalizeaza divortul si dupa 2 - 3 ani de la despartirea in fapt se naste un copil.
Aceasta este cea mai intalnita situatie in practica.
Neglijeaza divortul si apoi apar probleme.

Exista oricum posibilitati de a se deschde proces si mai tarziu dar e ceva mai greu.Sanse de reusita exista dar depinde cum se folosesc sansele.Oricum si daca pierde procesul atata vreme cat nu se stie si nu se invoca autoritatea de lucru judecat de catre nimeni mai merge sa se judece odata.Deci, sanse exista...:)

PS: Si daca iar se respinge actiune se poate redeschide din nou...un proces.Si tot asa.;)

avocat Claudiu Lascoschi

Dle av Lascoschi,
Sigur ca se pot naste copii dupa despartirea in fapt, dar in asemenea cazuri tatal deschide imediat un proces de tagaduire a paternitatii, nu asteapta sa treaca 8 ani – si, bineinteles ca va castiga mult mai usor acest proces pt ca e improbabil sa fie el tatal, daca stie ca nu i-a mai dat carnati femeii respective! Daca, insa, acest "tata” habar n-are ca a fost inregistrat un copil pe numele lui... atunci pot trece 3 ani de la nasterea copilului, dar tot se poate admite actiunea si se poate dovedi mai usor ca barbatul cu pricina nu are nicio vina! Exista si situatii cand cei doi divorteaza si ea nu revine la numele anterior... apoi da nastere la un copil care va fi pus „pe seama” fostului sot – care ar putea afla, sau nu ca mai e cineva "pe contul” lui.
Nu afirm ca e frumos ce se intampla, dar cred ca sunt destui barbati care au copii de a caror existenta n-au habar, asa cum sunt destui care cresc (in cunostinta de cauza sau nu) copii pt a caror concepere nu si-au adus aportul.
Norocul femeilor: ele stiu intotdeauna daca isi cresc propriul copil, sau nu... :giggle:

Da, este adevarat ca norocul femeilor este ca ele stiu ca isi cresc propriul copil.

Dar si aici mai sunt probleme.Au existat cazuri in care s-au incurcat noii nascuti si au durat cativa ani pana sa isi dea seama.:secret:

Bineinteles ca exista aceste cazuri de exceptie, dar femeile respective nu pot fi acuzate de minciuna. Ma refeream strict la femeile care isi mint partenerii de viata, dar aveti dreptate... Dar, ca un scor intre sotii inselati de tampenia altcuiva si barbatul inselat de femeie cu privire la paternitate ar fi cam de... 1 la 20.
Ce prostie! Cand scriu despre ceea ce se poate intampla aproape ca nu-mi vine sa cred ca se intampla! Cat de... idioata poate fi o asemenea femeie? Sa ramana gravida cu unul si sa fie maritata (sau sa se marite cu altul)! E ceva de genul: "Iubesc si sunt iubit: ma iubeste Gila si o iubesc pe Margi”!