Poate comodatarul sa permita unui tert folosirea bunului primit in comodat?

Patrick_ a scris:

Deci, dacă o firmă încheie un contract de comodat (cu titlu gratuit) în calitate de comodant cu privire la un autoturism pe care comodatarul îl folosește în activitatea de taximetrie (comodatarul fiind autorizat pentru această activitate), plata impozitului pe veniturile realizate din taximetrie va fi datorată de firma proprietară a mașinii sau de taximetristul comodatar care realizează acel venit?

Impozitele activitatii pentru care o persoana este intreprinzator, evident se platesc de aceasta.
Impozitul pe autoturismul preluat in contract de comodat de ale intreprinzator se platesc de "utilizator" in numele si pe seama proprietarului, insa sunt in baza contratului de comodat cheltuieli deductibile pentru utilizator deoarece sunt inerente activitatii si sunt suport pentru realizarea unui venit impozabil, teza este valabila si pentru cheltuielile de revizie, politele de asigurare si reparatiile necesare asigurarii deplinei functionalitati a bunului imprumutat cu titlu gratuit, precum un bun proprietar, adica in locul proprietarului.

Sa va spun o istorioara (reala).
:)
Un profesor din strainatate (de LOGICA) vine in vizita la un profesor roman (de FILOSOFIE) si vede in curtea acestuia din urma 2 magari (nici macar pereche) care nu aveau vreo utilitate, motiv pentru care intreba:
- Domnule profesor, dar de ce tineti magarii?
- Pentru conversatie, domnule profesor, caci oamenii m-au dezamagit, zice filosoful. :)


De de ziceti ca-i discutabil contractul de comodat din perspectiva proprietarului persoana juridica?
As vrea sa cred ca optica fiscului nu e aceea de a tine magarii ...pentru conversatie, doar ca sa produca PAGUBE in mancarea ratelor producatoare de oua.
E preferabil sa fie IMRUMUTATI spre a fi folositi LA MUNCA (proprietarul evita cheltuieli inutile si comodatarul PRODUCE, e impozitat, si da si magarului de mancare).

Imprumutul de folosinta (zis si comodat) este un act de administrare.

Nu pot spune că am văzut practica judiciară în această materie, dar am înțeles că mai sunt și opinii conform cărora atâta timp cât o persoană juridică își înregistrază cheltuieli de amortizare cu privire la bunurile sale nu ar putea să le „împrumute” cu titlu gratuit, înregistrând astfel pierderi. Adică dacă nu e în stare să facă ceva profitabil cu ele ar face bine să le vândă.

După părerea mea ar fi echitabil (și din punctul de vedere al fiscului, dar și a proprietarului bunului) încheierea unui contract de închiriere cu o chirie cel puțin egală cu amortizarea acelui bun.
Adică dacă nu faci nimic cu acel bun, măcar să nu-ți aducă pierderi, în timp ce comodatarului îi aduce câștiguri.

Patrick_ a scris:

Nu pot spune că am văzut practica judiciară în această materie, dar am înțeles că mai sunt și opinii conform cărora atâta timp cât o persoană juridică își înregistrază cheltuieli de amortizare cu privire la bunurile sale nu ar putea să le „împrumute” cu titlu gratuit, înregistrând astfel pierderi. Adică dacă nu e în stare să facă ceva profitabil cu ele ar face bine să le vândă.

După părerea mea ar fi echitabil (și din punctul de vedere al fiscului, dar și a proprietarului bunului) încheierea unui contract de închiriere cu o chirie cel puțin egală cu amortizarea acelui bun.
Adică dacă nu faci nimic cu acel bun, măcar să nu-ți aducă pierderi, în timp ce comodatarului îi aduce câștiguri.

În această materie - fiscalitate- activitate lucrativa/profit- nu prea incap opinii, deoarece din punct de vedere al fiscalitatii nu se poate admite o cheltuiala deductibila daca aceasta nu produce profituri viitoare, adica daca in viitor nu se acopera cel putin cheltuielile, astfel ca nu este permisa deductibilitatea cheltuielilor cu amortizarea daca pe seama acestei amortizari nu s-au realizat niscai profituri, de la "0" si mai mare decit "0".
Astfel ca, daca cineva, persoana juridica, cedeaza prin comodat un bun amortizabil (imbobilizare corporală ori alt obiect amortizabil), nu are drept la deductibilitatea fiscala a cheltuielii cu amortizarea.
Corolar cu cele de mai sus, nici utilizatorul nu are drept la calculare costurilor de amortizare, deoarece bunul nu este in proprietatea s-a, chiar daca contribuie la realizarea de venituri, are insa dreptul sa deduca fiscal cheltuielile de mentenanta si de utilizare pe care le preia prin contractul de comodat de la proprietar.

:)
Domnule Muscalu, cu tot respectul, observ că încet, încet începeți să vă prindeți despre ce e vorba.
Deci e clar că acel comodatar nu își va deduce amortizarea acelui bun deoarece nu face parte din partimoniul lui.
Dar proprietarul poate să-și deducă amortizarea dacă a dat bunul în folosință gratuită altcuiva? Adică proprietarul înregistrează o cheltuială, iar terțul înregistrează un venit...
Credeți că ok din punctul de vedere al fiscului? (chiar nu cunosc legea fiscală dar mă gândesc că o ceva prevederi în legătură cu acest aspect)

Cred că toată lumea ar fi de acord ca acel proprietar, persoană juridică poate să închirieze bunul cu o chirie cel puțin egală cu amortizarea bunului (pentru a-și recupera aceasă cheltuială), în loc să încheie un contract de comodat, adică de folosință gratuită a aceluiași bun pe care îl amortizează.