avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 426 soluții astăzi
Forum Discuţii juridice Probleme juridice în afaceri - ... Proceduri file cec refuzate
Discuție deschisă în Probleme juridice în afaceri - contracte între profesionişti

Proceduri file cec refuzate

Buna ziua,

Daca stie cineva, va rog mult sa imi explicati la ce sa ma astept din momentul in care o fila CEC depusa in banca nu a avut acoperire. Cunosc implicatiile specificate de lege. Ce vreau sa stiu, daca furnizorul va apela si la plangerea penala (si probabil o va face), care sunt pasii si durata acestora? Care sunt institutiile cu care ma voi confrunta si cronologia acestora? Cine stabileste NUP sau IUP? Ce cai de atac am, daca am? Pot fi cercetat si in libertate sau doar in arest? Etc...Va rog mult, explicati-mi daca stiti cum decurg aceste lucruri.

Multumesc
Cel mai recent răspuns: Nafets , utilizator 20:59, 16 Februarie 2009
am uitat detaliile legate de sume: este vorba de un CEC lasat in alb garanti, suma trecuta de furnizor fiind de 205665.40Ron, adica o suma mare. Daca criza nu ma va rapune, probabil o sa reusesc sa achit suma undeva intr-un an dar daca nu... Cine stie, sper sa nu se ajunga pana la judecata. Chiar si pe durata unui proces penal pot fi judecat in libertate? O sa trebuiasca sa imi angajez un avocat. Ma gandeam sa fie cineva specializat pe penal.
Consider ca ati gandit bine la ceea ce trebuie facut. Succes
Am atasat o parte a unui articol ce mi-a parut interesant si cred ca se potriveste cu subiectul:

Altă instanţă a dispus achitarea inculpatului pentru infracţiunea prevăzută de art.215 al.4 din C.p., apreciind că: „reprezentantul părţii civile, la data primirii celor două file CEC, a cunoscut faptul că în momentul emiterii lor inculpata nu avea disponibil în cont, dar le-a primit ca o garanţie, fiind numai semnate şi datate de inculpată”. Aceasta reţinând că infracţiunea de înşelăciune se săvârşeşte numai cu intenţie directă, a apreciat că în cauză lipseşte afirmând: „Chiar dacă inculpata a datat şi semnat cele două file cec fără acoperire, ea nu a prevăzut rezultatul faptei sale deoarece, până la data scadenţei , contul său bancar trebuia alimentat cu o sumă mai mare decât valoarea celor două file cec. Imediat ce a aflat că societatea debitoare inculpatei nu i-a vărsat banii în cont, inculpata a făcut demersurile şi a achitat de îndată suma datorată părţii civile. Aceste împrejurări reale, stabilite cu certitudine în cauză, concretizează lipsa laturii subiective a infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art.215 al.4 din C.p.”. Nici această instanţă nu a reţinut săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.84 pct.2 şi alin. ultim din Legea nr.59/1934. Referitor la aceasta în doctrină se arată:, se afirmă într-o lucrare recentă.
Într-o altă opinie Curtea de Apel Bucureşti a dispus:”Nu se poate reţine că inculpatul a acţionat fără intenţia de a induce în eroare şi a prejudicia partea vătămată, în situaţia în care el a emis o filă cec, cunoscând că nu are disponibil în bancă şi fără ca fapta sa să fie urmată de o alimentare ulterioară a contului său bancar în vederea plăţii facturilor la care se angajase cu fila cec emisă.” Instanţa a înlăturat apărarea inculpatului care în declaraţiile sale a arătat că „a emis fila cec nu ca mijloc de plată a mărfurilor (deşi contractul încheiat prevedea în mod clar că plata produselor se va face prin filă cec), ci ca mijloc de garanţie că plata se va efectua,” inculpatul fiind condamnat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art. 215 alin.4 din C. pen. Într-o altă speţă Curtea de Apel Bucureşti, a decis: „Fapta inculpatului de a induce în eroare partea vătămată cu prilejul încheierii unui contract de livrare a unor bunuri prin emiterea unui cec, ştiind că pentru valorificarea lui nu există disponibil, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. 1,3 şi 4 din C. pen. Inculpatul a acţionat cu intenţie directă, deoarece a cunoscut în momentul emiterii filei cec că nu există provizia necesară, prevăzând şi urmărind astfel producerea unei pagube în patrimoniul părţii vătămate.” În motivarea acestei sentinţe Curtea arată:”Curtea nu poate reţine criticile recurentului-inculpat, referitoare la lipsa intenţiei ca element constitutiv al infracţiunii, întrucât acestea sunt infirmate de materialul probator administrat, de modalitatea de săvârşire a infracţiunii, fiind evidentă intenţia inculpatului de inducere în eroare la emiterea filei cec care nu avea acoperire. Mai mult, chiar poziţia inculpatului, care a precizat că urma să-i intre în cont anumite sume de bani din alte contracte, relevă împrejurarea că la momentul emiterii cecului acesta nu avea disponibil în cont.”
Într-o altă speţă soluţionată, instanţa supremă a statuat: „În cazul în care, în cadrul unei tranzacţii comerciale o persoană emite un cec fără acoperirea necesară, situaţie cunoscută şi acceptată de beneficiar, elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prev. de art.215 al.(4) nu sunt întrunite. Fapta în sine de a emite un cec fără a avea la tras disponibilul suficient constituie însă infracţiunea prevăzută în art.84 al.(1) pct.2 din Legea nr.59/1934 asupra cecului”.
În continuare, instanţa supremă arată: „În speţă, deşi inculpata a emis cecul fără a avea în cont acoperirea necesară, nu se poate reţine că fapta întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, de vreme ce reprezentantul
părţii vătămate a acceptat ca mijloc de plată cecul, ştiind aşa cum rezultă din probe, că la data emiterii lui, inculpata nu avea în bancă disponibilul necesar decontării acestuia. În atare condiţii, beneficiarul cecului nu a fost indus în eroare, condiţie ce ţine de esenţa infracţiunii de înşelăciune în toate formele ei”.
Într-o speţă, Curtea de Apel Cluj a dispus: „Emiterea unor cecuri asupra unei bănci, în scopul achiziţionării de mobilier, în baza unui contract încheiat cu firma producătoare, ştiind că pentru încasarea lor, nu există proviziunea necesară, constituie infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art.215 al.3,4,5 Cod penal, chiar dacă ulterior, în momentul decontării cecurilor, care s-a făcut după 7-21 de zile de la emitere, în cont se găsea disponibil suficient, pentru decontarea sumei provenite din vânzarea mărfurilor în modul arătat mai sus... Ceea ce este esenţial pentru existenţa infracţiunii de înşelăciune incriminată de art.215 al.3,4 şi 5 Cod penal, este faptul că în momentul emiterii cecurilor, inculpatul a înscris fictiv o proviziune pe care nu o avea, prin aceasta el a indus în eroare unitatea furnizoare, care a livrat marfă fără să aibă asigurată, la acea dată, plata contravalorii”.
Curtea de Apel Timişoara într-o speţă în care prin săvârşirea faptei s-a cauzat un prejudiciu „plătind” preţul mărfii obţinute cu un cec emis fără existenţa proviziei necesare în cont l-a condamnat pe inculpat pentru infracţiunile prevăzute de art. 215 alin.4 din C.pen. şi art.84 din Legea nr. 59/1934, reţinându-se concursul între aceste infracţiuni.

~ final discuție ~

Alte discuții în legătură

Valabilitate fila cec gev gev Buna ziua, Am un client care doreste sa aman introducerea in banca a filei CEC deoarece nu are bani in cont. Am doua intrebari: 1) Cat este valabila fila ... (vezi toată discuția)
Imposibilitate neplata cec (insolventa) catalin_stavros catalin_stavros Buna seara. Am o Intrep. individ. in domeniul comertului cu articole vestimentare. Am vechime de aproape 2 ani. Am un singur furnizor de la care iau marfa cu ... (vezi toată discuția)
Raspunderea juridica a unui administrator de firma kitty24 kitty24 Daca am fost administrator al unei firme, am semnat bilete la ordin, si alte documente ale firmei, iar acum nu mai sunt, si firma nu isi poate onora biletele ... (vezi toată discuția)