O primavara frumoasa tuturor !

‘’ Mărtisorul si povestile lui”

Întâlnit doar în spațiul carpatic și în zonele limitrofe, mărțișorul este un obicei anterior creștinismului, fiind legat de ritualul noul an agrar, celebrat în fiecare primăvară.
Istoria mărțișorului

Prezent atât la români cât și la bulgari, sub numele de Martenița, dorită substratului comun Daco-Tracic, se consideră că sărbătoarea mărțișorului a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci și al fertilității și vegetației. Această dualitate este remarcată în culorile mărțișorului, albul însemnând pace, iar roșu — război.

Cercetări arheologice efectuate în România, la Schela Cladovei, au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărțișorul datând de acum cca. 8 000 ani. Amuletele formate din pietricele vopsite în alb și roșu erau purtate la gât.
Documentar, mărțișorul a fost atestat pentru prima oară într-o lucrare de-a lui Iordache Golescu, iar folcloristul Simion Florea Marian presupune că în Moldova și Bucovina mărțișorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu ață albă-roșie, și era purtat de copii în jurul gâtului. Fetele adolescente purtau și ele mărțișor la gât în primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi să îl prindă în păr și să-l păstreze până la sosirea primilor cocori și înflorirea arborilor. La acel moment, fetele își scoteau mărțișorul și-l atârnau de creanga unui copac, iar moneda o dădeau pe caș. Aceste „ritualuri” asigurau un an productiv.

Acum peste 100 de ani, mărțișorul se dăruia copiilor și tinerilor, atât fete cât și băieți, în prima zi a lunii martie, chiar înainte de răsăritul soarelui. Șnurul mărțișorului, format din două fire de lână răsucite, colorate în alb și roșu sau în alb și negru, reprezintă unitatea contrariilor: vară -iarnă, căldură -frig, lumină - întuneric, fertilitate-sterilitate. Firul era legat la mână sau prins în piept și purtat până la Măcinici, Florii, Paște, Armindeni sau până la înflorirea unor pomi fructiferi. Firul nu era aruncat, ci era legat, ca să aducă bunăstare, de ramurile înflorite de măceși, viță-de-vie, vișin, cireș sau se punea sub cloșca ori se agăța la icoană. Scoaterea mărțișorului era marcată de o petrecere numită „băutul mărțișorului“.

În timp, șnurul a primitobiecte artizanale, figurine de animale, flori, litere sau simboluri. De asemenea, în zilele noastre, doar femeile și fetele primesc mărțișoare și le poartă pe durata lunii martie sau doar în primele 9 zile ale lunii, depinde de zonă. În Bucovina și Moldova, în prima zi a lunii bărbații și băieții sunt cei care primesc mărțișoare, având obligația de a răspunde cu un mărțișor pe 8 martie.

Credințe populare
În prezent, mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer, pentru a aduce belșug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României și Moldovei, pomii sunt împodobiți de mărțișoare.
În unele județe ale României, mărțișorul este purtat doar primele două săptămâni. În localitățile transilvănene mărțișoarele sunt atârnate de uși, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se pot speria duhurile rele. În județul Bihor de crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie, vor deveni mai frumoși și mai sănătoși. În Banat fetele se spală cu zăpadă pentru ca să fie iubite. ÎnDobrogea mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată.

Legende
Unele legende populare spun că mărțișorul ar fi fost tors de Baba Dochia, o veche zeitate agrară, ajunsă la vârsta senectuții, care moare și apoi renaște la echinocțiul de primăvară.

„Funia anului“
Mărțișorul a fost considerat „funia anului“ care aduna săptămânile și lunile în cele două anotimpuri străvechi ale calendarului popular: vara și iarna, simbolizate de șnurul bicolor.
La geto-daci și la latini anul nou începea la 1 martie. Martie (mensMartius, -luna zeului Marte) era prima luna a anului, iar mărțișorul era un fel de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou împreună cu urările de bine, sănătate, dragoste și bucurie. Împletirea alb-roșie a șnurului se regăsește în steagul călușarilor, la bradul de nunta, la podoabele junilor, la sâmbra oilor șiîn multe alte obiceiuri străvechi.

Voinicul care a eliberat Soarele
Soarele a coborât pe Pământ sub forma unei fete foarte frumoase. Un zmeu a răpit-o și a închis-o în palatul lui. Din acel moment păsările au încetat să cânte, copiii au uitat de joacă și veselie și lumea întreagă a căzut în mâhnire. Un tânăr curajos a pornit spre palatul zmeului să-l elibereze pe Soare. Timp de un an tânărul a căutat palatul, iar când l-a găsit l-a provocat pe zmeu la luptă. În final, tânărul a omorât zmeul și a eliberat Soarele, s-a ridicat înapoi pe Cer și a luminat întregul pământ, aducând cu el primăvara. Însă tânărul a fost rănit grav în luptă și sângele i s-a scurs până și-a dat ultima suflare. Sângele a topit zăpada, iar în acele locuri au ieșit ghioceii. De atunci lumea cinstește sacrificiul tânărului legând cu o ață două flori: una albă, alta roșie. Roșul simbolizează dragostea de frumos curajul tânărului, iar albul este a ghiocelului, prima floare a primăverii.

Lupta Primăverii cu Iarna
În Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieșit la marginea pădurii și văzut un ghiocel răsărind de sub o tufă de porumbari. A vrut să îl ajute și a început să dea zăpada la o parte, și să rupă ramurile spinoase. Iarna, văzând aceasta, s-a înfuriat și a chemat vântul și gerul să distrugă floarea, iar ghiocelul a înghețat imediat. Atunci Primăvara a acoperit ghiocelul cu mâinile ei, rănindu-se la un deget din cauza mărăcinilor. Din deget a curs o picătură de sânge fierbinte care, căzând peste floare, a făcut-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărțișorului simbolizează sângele ei roșu pe zăpada albă.

-primit pe email. :)