avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 744 soluții astăzi
Forum Discuţii juridice Dreptul familiei sau probleme ... Exercitarea autoritatii parintesti conform noului cod ...
Discuție deschisă în Dreptul familiei sau probleme juridice de familie

Exercitarea autoritatii parintesti conform noului cod civil

Buna ziua,

As dori sa stiu daca modificarile aduse noului cod civil cu privire la "raporturile dintre parinti si copii lor minori" aduc ceva nou si daca imbunatatesc cu ceva relatiile cu minorii pentru parintele divortat caruia nu i-a fost incredintat copilul ( tatal evident). Stiu ca cei avizati cunosc textul insa il voi atasa pentru o mai buna explicatie pe "text". Cum se interpreteaza art 412 si 413 care pe care se exclude si care sunt motivele pt care nu se pleaca in decizie de la art 412. Va multumesc anticipat.

§4. Efectele divorţului cu privire la raporturile dintre părinţi şi copiii lor minori

Raporturile dintre părinţii divorţaţi şi copiii lor minori
Art.411 - (1) Instanţa tutelară hotărăşte, o dată cu pronunţarea divorţului, asupra raporturilor dintre părinţii divorţaţi şi copiii lor minori, ţinând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psiho-socială, precum şi, dacă este cazul, de învoiala părinţilor, pe care îi ascultă.
(2) Ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie, dispoziţiile art.281 fiind aplicabile.

Exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi
Art. 412 – După divorţ, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi, afară de cazul în care instanţa decide altfel.

Exercitarea autorităţii părinteşti de către un singur părinte


Art. 413 - (1) Dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinţi.
(2) Celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creştere şi educare a copilului, precum şi dreptul de a consimţi la adopţia sau la căsătoria acestuia.

Exercitarea autorităţii părinteşti de către alte persoane
Art. 414 – (1) În mod excepţional, instanţa tutelară poate hotărî plasamentul copilului la o rudă sau la o altă familie ori persoană, cu consimţământul acestora sau într-o instituţie de ocrotire. Acestea exercită numai drepturile şi îndatoririle care revin părinţilor cu privire la persoana copilului.
(2) Instanţa stabileşte dacă drepturile cu privire la bunurile copilului se exercită de către părinţi în comun sau revin unuia dintre ei.

Locuinţa copilului după divorţ
Art.415 – (1) În lipsa înţelegerii dintre părinţi sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului, instanţa tutelară stabileşte, o dată cu pronunţarea divorţului, locuinţa copilului minor la părintele cu care locuieşte în mod statornic.
(2) Dacă până la divorţ copilul a locuit cu ambii părinţi, instanţa îi stabileşte locuinţa la unul dintre ei, ţinând seama de interesul său superior.
(3) În mod excepţional, şi numai dacă este în interesul superior al copilului, instanţa poate stabili locuinţa acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimţământul acestora, ori la o instituţie de ocrotire. Acestea exercită supravegherea copilului şi îndeplinesc toate actele obişnuite privind sănătatea, educaţia şi învăţătura sa.

Drepturile părintelui separat de copil
Art. 416 - (1) În cazurile prevăzute de art.415, părintele sau, după caz, părinţii separaţi de copilul lor, au dreptul de a avea legături personale cu acesta.
(2) În caz de neînţelegere între părinţi, instanţa tutelară decide cu privire la modalităţile de exercitare a acestui drept. Ascultarea copilului este obligatorie, art.281 fiind aplicabil.

Stabilirea contribuţiei părinţilor
Art. 417 – (1) Instanţa tutelară, prin hotărârea de divorţ, stabileşte contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor.
(2) Dispoziţiile Titlului V privind obligaţia de întreţinere se aplică în mod corespunzător.

Modificarea măsurilor luate cu privire la copil
Art. 418 - În cazul schimbării împrejurărilor, instanţa tutelară poate modifica măsurile cu privire la drepturile şi îndatoririle părinţilor divorţaţi faţă de copii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinţi sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituţiei de ocrotire, a instituţiei publice specializate pentru protecţia copilului sau a procurorului.

Raporturile dintre părinţi şi copiii lor minori în alte cazuri
Art. 419 – În cazul prevăzut de art. 309 alin.(2), instanţa hotărăşte asupra raporturilor dintre părinţi şi copiii lor minori, dispoziţiile art.411-418 fiind aplicabile în mod corespunzător.

Cel mai recent răspuns: CLAUDIU LASCOSCHI , Avocat 03:45, 19 Martie 2009
Stiu si sunt convins de acest lucru.
Eu ma refeream ca azi asa se pune problema in procesele de divort cu minori.

Unuia dintre parinti i se iau aproape toate drepturile si i se limiteaza accesul la copil pe diverse motive: ca e prea mic, ca celalalt parinte are drept la viata privata, bla bla bla. Si tu ca un parinte care iti iubesti copilul si vrei sa petreci mai mut timp cu el, astepti cativa ani (depinde cum te sfatuiesc avocatii) sa nu fie nici prea mic dar nici prea mare, si te duci la tribunal ca sa obtii un program mai extins. Si acolo tot ei iti demonstreaza ca nu exista atasament (depinde de caz la mine divortul s-a pronuntat la 3 luni de la nastere, poate la dumneavoastra copilul era mult mai mare la divort si evident ca exista o legatura intre dumneavoastra si copil).
Asta e hiba de azi si vine din ambiguitatea legii. Pana la urma domnilor avocati scrie undeva negru pe alb ca eu nu pot sa-mi vad copilul sa zicem zilnic sau saptamanal? Negru pe alb scrie ca eu trebuie sa platesc 1/4 din venituri si o fac. Ce trebuie facut ca eu sa am o relatie mult mai stransa cu copilul meu. Si ma refer in justitie. Ca de intelegerea partilor..... Din punct de vedere legal chiar si actuala lege nu vad cum ma impiedica sa-mi exercit calitatea de tata. Si cu toate astea ma trezesc ca-l vad la 2 saptamani. De ce? E o lege nescrisa sau o intelegere tacita alta decat legea scrisa, care spune ciocu' mic joc de glezne? Serios acum mai facem haz de necaz ca sa nu o luam pe campii se poate face ceva? Vad deja avocati care au rasfoit noul cod si deja au inceput cu ehhh nuuuuu asa ceva e greu... pai de ce ? Eu singur nu ma pot reprezenta in tribunal pt ca se cade sa te duci fara avocat.
Actuala lege v-a redus calitatea de tata la aceea de supraveghetor al modului cum este crescut si educat copilul dumneavoastra.
Depinde ce intelegeti prin "calitatea de tata".
Sa fii parinte , tata sau mama , presupune sa iti cresti si educi copilul.
Tocami asta e problema legii actuale : permite doar unui singur parinte sa isi creasca si sa isi educe copilul . Celalalt e un simplu spectator, care daca nu-i convine ceva, nu poate sa schimbe nimic , decat daca demonstreaza ca minorul nu e bine crescut si educat , adica sa ajunga iar in instanta....unde....

DA legea actuala va interzice sa mai fiti parinte , ceea ce inteleg eu prin parinte.
Ultima modificare: Marți, 17 Martie 2009
custodie.comuna, utilizator
b]custodie.comuna a scris:

Modificarile codului sunt cele pe care initiatorul subiectului le-a postat in primul mesaj.
Exercitiul autoritatii parintesti revine ambilor parinti, si numai in cazuri exceptionale unuia singur.
"Caz exceptional" ....


Cuvantul "exceptional" este folosit in cu totul alt context...
Pentru situatia eercitarii autoritatii de catre un singur parinte se foloseste expresia "motive intemeiate". E cu totul altceva.
Deja ati inceput sa vedeti in text ceea ce nu scrie.
De aceea am spus ca aceste coduri trebuiesc studiate cu temeinicie nu citite la repezeala.
Buna ziua!

Imi cer scuze ca intervin, insa sunt o mama despartita de tatal copilului, iar copilul mi-a fost incredintat mie spre crestere si educare. Deci, se poate spune ca "sunt in subiect". Inteleg supararea taticilor care sunt nevoiti sa-si vada copiii doar o data la doua saptamani, inteleg si partea cu "dreptul la intimitate", invocat de mamicile care nu vor sa permita tatilor sa aiba legaturi mai dese cu copiii lor. Eu as vrea sa le sugerez tuturor parintilor despartiti sa incerce sa faca o intelegere ca de la om la om, lasand legea deoparte. Eu si tatal copilului meu, dincolo de resentimentele pe care le avem unul la adresa celuilalt, am gasit o astfel de cale de mijloc, adica si el sa poata avea o legatura stransa cu copilul, dar nici sa nu invadeze in viata mea. Nu ne-a fost usor nici noua, au fost momente tensionate intre noi, insa, in final, am reusit sa lasam orgoliile deoparte si sa facem in asa fel incat sa fie bine copilului. De aceea, daca noi doi am reusit sa gasim acea punte salvatoare (iar noi suntem amandoi persoane temperamentale), zau ca oricine poate rezolva aceasta problema! Nu uitati insa ca, daca va asezati la masa discutiilor, trebuie, in primul rand, sa incetati sa va acuzati reciproc pentru diverse chestii, apoi faceti tot posibilul sa vorbiti calm, amintindu-va ca, de fapt, copilul este mai important decat voi!
Va doresc mult succes!
romascanu a scris:

Cuvantul "exceptional" este folosit in cu totul alt context...
Pentru situatia eercitarii autoritatii de catre un singur parinte se foloseste expresia "motive intemeiate". E cu totul altceva.
Deja ati inceput sa vedeti in text ceea ce nu scrie.
De aceea am spus ca aceste coduri trebuiesc studiate cu temeinicie nu citite la repezeala.


Aveti dreptate , nu a fost o formulare tocmai de specilaist.
Cand m-am referit la "cazuri exceptionale" am avut in minte articolul 524 din noul cod civil :

Exercitarea autorităţii părinteşti de către un singur părinte
Art.524 – Dacă unul dintre părinţi este decedat, declarat mort prin hotărâre judecătorească, pus sub interdicţie, decăzut din exerciţiul drepturilor părinteşti sau dacă, din orice motiv, se află în neputinţă de a-şi exprima voinţa, celălalt părinte exercită singur autoritatea părintească.

Asta am vrut sa zic prin cazuri exceptionale, si am mai vrut sa arat ca neintelegerile dintre parinti relativ la modul de exercitatare a acestei autoritati parintesti comune, nu pot determina instanta sa stabileasca autoritatea unica pentru un parinte.
Daca parintii nu se inteleg asupra situatiei profesionale, religiei, saantatii, va interveni instanta si va decide ,dar aceasta nu inseamna ca unul din parinti va fi decazut din drepturi , pentru ca el a propus o scoala si nu alta, o religie si nu alta, a ales un doctor de familie si nu altul.

Sigur ca vor fi multe cazuri de abuz, de parinti care se vor adresa instantei ca sa se sicaneze reciproc, sperand ca pana la urma unul sau altul va ramane cu autoritatea parinteasca unica. Dar acest lucru nu va mai fi posibil, instantele vor rezolva neintelegerile, iar drepturile vor ramane aceleasi.

Si o sa vedeti ca in timp se va schimba si mentalitatea parintilor, care isi vor da seama ca apeleaza inutil la instanta daca doresc sa restranga autoritatea celuilalt parinte sub diferite motivatii, si se mai fac si de ras , si in timp aceste cazuri de abuz si sicanare vor fi din ce in ce mai putine, si lucrurile se vor aseza.

Ultima modificare: Marți, 17 Martie 2009
custodie.comuna, utilizator

Alte discuții în legătură

Ci la 14 ani. parinti divortati giordano giordano Buna seara! Un copil încredinţat mamei spre creştere şi educare prin hotarâre judecătorească. Din hotărâre rezulta ca tata nu este decăzut din ... (vezi toată discuția)
Cum imi iau minorul? Imparatul Imparatul Dupa codurile vechi exista reincredintarea copilului minor. Acuma, dupa noul cod civil, cum as putea sa-mi iau copilul inapoi sa-l cresc eu? Acesta printr-o ... (vezi toată discuția)