,,Baroul Penal"

Domnule,
Mi-ati adus argumentul ca autorizarea asociatiilor si fundatiilor (prevazuta de OG 26/2000) s-ar desfasura printr-o procedura contencioasa (petentul ar fi in contradictoriu cu Statul reprezentat prin Ministerul Public). Binevoiti a citi si argumentele in sensul autorizarii prin procedura necontencioasa!

Primul argument
Ati afirmat ca prevederile art. 331 - 339 Cod de Procedura Civila nu ar fi aplicabile autorizarii asociatiilor sau fundatiilor(deoarece impotriva incheierii de autorizare a unei asociatii sau fundatii nu exista calea de atac a apelului). Totusi, niciunde in Codul de Procedura Civila nu se spune ca procedura necontencioasa nu poate fi prevazuta si in alte legi speciale, in conditii usor derogatorii. De altfel, recent a fost eliminat apelul din cadrul procedurii necontencioase. Daca analizati institutia recursului, veti constata ca recursul din cadrul procedurii falimentului este acelasi cu recursul de drept comun cu anumite derogari. Situatia este aceeasi in privinta procedurii necontencioase.

Al doilea argument
Art. 331 din Codul de Procedura Civila prevede in mod clar faptul ca procedura necontencioasa se aplica cand este nevoie de mijlocirea instantei fara a se urmari stabilirea unui DREPT POTRIVNIC fata de O ALTA PERSOANA. Acelasi articol prevede aplicabilitatea procedurii necontencioase cand este nevoie de acordarea autorizatiilor judecatoresti. Consider ca procedura autorizarii asociatiilor si fundatiilor se incadreaza in cele doua cazuri mai sus prezentate (cel putin in primul mai mult ca sigur). Considerarea procedurii prevazuta de OG 26/1990 drept contencioasa (in contradictoriu cu Statul prin Ministerul Public) inseamna necunoasterea rolului procurorului in cadrul procesului civil. Trec peste controversa daca procurorul este sau nu parte in procesul civil, dar ma opresc la prevederile art. 45 (3) si ale art. 45 (5) din Codul de Procedura Civila care prevad dreptul procurorului de a pune concluzii in ORICE litigiu civil si de a ataca orice hotarare (reamintesc faptul ca procurorul doar in ceea ce priveste pornirea procesului civil are drepturi limitate). Din interpretarea acestui articol ar rezulta ca orice litigiu civil presupune o contradictorialitate cu Statul, argument ce nu poate fi primit. Reamintesc pe aceasta cale si faptul ca OG 26/2000 nu prevede judecarea in contradictoriu cu Statul a cererii de autorizare ci doar dreptul procurorului de a participa la sedinta si de a pune concluzii pentru apararea interesului general.

Al treilea argument
Doctrina si jurisprudenta sunt unanime in sensul ca procedura necontencioasa se intalneste in urmatoarele cazuri: inregistrarea partidelor politice, incuviintarea adoptiei, inmatricularea societatilor comerciale, inscrierea societatilor agricole, inregistrarea sindicatelor etc. Si la unele din aceste cauze participa procurorul! Mi se pare ca inregistrarea unui partid politic sau a unui sindicat prezinta numeroase similitudini cu aurtorizarea unei asociatii sau a unei fundatii!

In concluzie autorizarea functionarii unei asociatii sau fundatii este reglementata de procedura necontencioasa! De altfel, dincolo de aceasta discutie, dizolvarea unei asociatii sau fundatii poate fi ceruta oricand de catre orice persoana interesata (mai ales cand obiectul de activitate este ilicit. Iar un obiect de activitate care vine in conflict cu o lege organica este ilicit!).
Deci infiintarea de barouri prin asociatii este contrara legii! Dv. sustineti ca barourile si UAR nu au fost infiintate si le-ati infiintat dv. In aceasta situatie putea sa le infiinteze oricine... Totusi cum comentati decizia CEDO care asimileaza ordinele profesionale persoanelor juridice de drept public, nemaifiind nevoie de infiintare?
Astept argumentele dv.

Domnul de dinainte aduce argumente credibile si convingatoare in sensul admiterii procedurii necontencioase pt autorizarea functionarii de asociatii si fundatii.

Cu toate acestea incheierile de autorizare raman ACTE JURISDICTIONALE, acte ale autoritatii judecatoresti. Desi nu sunt investite cu autoritate de lucru judecat, sunt totusi investite cu putere/autoritate publica deoarece emana din cadrul organelor puterii judecatoresti. Dintr-o atare perspectiva neconstitutionalitatea expresiei "Actele de constituire si de inregistrare a acestora sunt nule de drept" din ART.1(3), respectiv a formularii din ART.82(2) "...inceteaza de drept efectele oricarui act ... jurisdictional prin care au fost recunoscute sau incuviintate activitati de consultanta, reprezentare sau asistenta juridica contrare dispozitiilor prezentei legi" este justificata.

Cred ca legiuitorul nu ar fi trebuit sa intervina pe acest domeniu iar incheierile judecatoresti in cauza ar fi trebuit sa fie atacate in justitie pe caile legale de atac. De altfel aceasta pozitie a legiuitorului nostru se inscrie in "balbaiala" legislativa blamata de mine si in mesajele precedente. L255/2004 ar fi trebuit sa preia recomandarile CEDO in sensul de a se prevedea expres ca barourile sunt ORDINE PROFESIONALE DE DREPT PUBLIC si ca sunt infiintate de drept prin prezenta lege. Ori sa se fi specificat ca in virtutea statutului lor de ordine profesionale de drept public general recunoscute ca atare inca de la primele reglementari din materie -si aici cei de la Consiliul legislativ ar fi trebuit sa faca unele cercetari de istorie normativa- prin prezenta lege se confirma calitatea de ordine profesionale de drept public infiintate NUMAI prin lege a UNBR si a barourile corespunzatoare.

In orice caz solutii legislative pt remedierea situatiei aberante in care persoane fizice infiinteaza la discretia vointei lor barouri si uniuni de barouri se puteau gasi si cred ca inca se mai pot gasi.

In continuare as dori sa aduc inca citeva argumente in sprijinul tezei conform careia infiintarea Filialei Balesti-Gorj a Asociatiei Figaro-Potra a presupus o procedura contencioasa:
Din examinarea art.8-13 din O.G. 26/2000 rezulta ca legea lasa la aprecierea instantei sa decida asupra caracterului contencios sau necontencios al procedurii, prevazind ca in situatia in care instanta considera ca sunt incalcate prev. art.40 din Constitutie, va cita Ministerul Public ( printre atributiile caruia se numara si apararea drepturilor si intereselor generale ale cetatenilor).
In cazul nostru a fost citat Parchetul , care insa a pus concluzii de admitere a cererii apreciind ca nu se incalca nici o prevedere legala in speta. Acesta este si motivul pentru care nu gasiti in nici un curs de procedura civila enumerararea cazului infiintarii de asociatii si fundatii in ceea ce priveste situatiile carora li se aplica in mod automat procedura necontencioasa.
In ceea ce priveste rezolvarea situatiiei prezente in care , incalcindu-se dispozitiile legii, functioneaza in fiecare judet cite doua barouri, eu vad doar trei solutii de rezolvare : o actiune in anularea actelor de infiintare a Barourilor Bota, ceea ce Barourile traditionale nu au intentat-o pentru ca se tem de o eventuala invocare a lipsei calitatii procesuale active, caz in care ar trebuie sa se legitimeze, ceea ce in prezent nu pot face, o actiune similara de constatare a inexistentei in drept a Barourilor clasice, demarata de Barourile Bota, ceea ce ar avea putine sanse de izbinda din cauza nepotismelor din judtitie, sau o decizie a Ministerului Justitiei de comasare a celor doua Barouri, daca se merge pe ideea ca avocatura reprezinta totusi un serviciu public de interes general.
Iar in incheiere, ma intreb de ce vedeti doar slabiciunea si lipsa de profesionalism a celor ce au conceput peticul legislativ denumit generic Legea nr.255/2004, si nu vedeti si genialitatea si curajul lui Bota care a actionat perfect in ceea ce priveste salvarea baroului sau, fapt pentru care cred eu ca ar merita sa i se recunoasca de toti colegii meritele si calitatea de avocat. Atit lui cit si celor care au urmat si au crezut in ideea lui, in pofida tuturor presiunilor la care au fost supusi.
Cu stima, astept reactiile dvs.

In ceea ce ma priveste, cred ca ultima din cele trei solutii ar avea cele mai mari sanse de izbinda, avind in vedere ca un alt eventual petic legislativ, gen Legea nr.255/2004, nu va putea trece peste situatia conform careia in prezent Barourile judetene sunt infiintate dar nu prin lege ci de catre Asociatia lui Bota.