simonette12 a scris:
Regret ca ati pierdut procesul, nu am cunostinta de ceea ce s-a intamplat exact in dosarul dvs., insa intuiesc ca nu ati avut un aparator care sa combata sustinerile partii adverse si sa va explice cam cum stau lucrurile cu sustinerile pe care le poate face un avocat.
Este important sa stiti ca pe de o parte avocatul formulează apărarea pe baza informațiilor furnizate de clientul său, pe baza înscrisurilor pe care le are la dispozitie in apărare (nu detaliez aici probatoriul administrat etc), iar pe de alta parte, avocatul nu răspunde penal pentru sustinerile facute oral sau in scris, daca ele sunt facute cu respectarea normelor de deontologie profesionala.
Art. 39 din Legea 51/1995 mod. si compl
(3) Avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris, în forma adecvată şi cu respectarea prevederilor alin. (2), în faţa instanţelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de jurisdicţie şi nici dacă sunt în legătură cu consultaţiile oferite justiţiabililor ori cu formularea apărării în acea cauză, dacă ele sunt făcute cu respectarea normelor de deontologie profesională.
(4) Nerespectarea de către avocat a prevederilor alin. (2) şi (3) constituie abatere disciplinară gravă. Răspunderea disciplinară nu exclude răspunderea penală sau civilă.”
Dacă se mai poate, având în vedere vechimea topicului de peste un an, rog un răspuns din partea unui avocat, şi mai rog să nu ţină parte altui avocat, dacă a încălcat legea sau a încercat să vină cu informaţii false chiar din Cererea de Chemare în Judecată !
Aştept replci bazate doar pe legi, nu pe apărarea unei bresle, pentru că aici vorbim de un caz particular, distinct, nu putem generaliza.
Ce ne facem dacă un avocat al unei Asociaţii de Proprietari vine cu minim două informaţii false (pe care le-a recunoscut ulterior) chiar din Motivarea acelei Cereri de Chemare în Judecată, care e un act procedural vital, astfel acesta dând în judecată oameni nevinovați, chiar păgubiţi deja de acea Asociaţie ?
Avocatul încalcă serios
art.173 alin.4 din „Statutul profesiei de Avocat”, dar şi
art.4.4. din Codul Deontologic al avocaţilor din U.E. "Informații false sau susceptibile de a induce în eroare": Avocatul nu trebuie, în nici un moment, să furnizeze judecătorului, cu bună știință, o informație falsă ori vreo informație de natură sa îl inducă pe acesta în eroare. NOTĂ: acest avocat induce ideea că pârâţii ar fi datori vânduţi şi că nu şi-ar fi plătit nişte facturi ilegal calculate, dar e total neadevărat !
REPET:
Acel avocat a recunoscut că nişte acte pe care le reclamase el acolo că nu există, erau în posesia pârâţilor, ceea ce răstoarnă tot procesul, plus că acesta reclamase că pârâţii aveau restanţe din 2011, dar aceia (se vede clar din Listele de Întreţinere) aveau restanţe doar din Nov. 2012, de când au fost facturaţi ilegal şi abuziv pentru căldura de la C.E.T., şi asta pentru 3 luni din acea iarnă, contestate în timp util.
* CUM PUTEM ANULA (SUSPENDA) ACEST PROCES (până la soluţionarea Contestaţiilor pârâţilor din Ian.2013, care au dispărut între timp), MAI ALES CĂ
S-A CERUT O EXPERTIZĂ CONTABILĂ PENTRU ... 4 ANI, ÎN LOC DE CELE 3 LUNI CONTESTATE, CARE IMPLICĂ COSTURI IMENSE ?
Cum putem anula acele Obiective ale Expertizei pe 4 ani şi s-o facem doar pentru lunile contestate (la care nu s-a răspuns DELOC de către Asociaţie), pentru că n-avem chef să plătim toţi membrii Asociaţiei aceste cheltuieli imense, în caz că se va pierde procesul de A.P. ?
Ce trebuie să se spună Instanței, știind că s-au motivat prin acțiunea de chemare în judecată a avocatului, minciuni deja demonstrate, și prin atitudinea chiar agresivă, de sfidare a părților adverse, neconsultate în vederea administrării probelor existente cu celeritate ?
Cum e posibil ca un avocat, împreună cu niște ”șefi” de Asociații de Proprietari, zice-se competenți (este o ”armată” de angajați plătiți chiar de acești proprietari de apartamente să gestioneze echidistant orice problemă ivită), să nu aibă o minimă și logică acțiune, care nu necesita un mare efort, adică aceea de a CONSULTA REGISTRUL DE CORESPONDENȚĂ (DE INTRĂRI-IEȘIRI DOCUMENTE DIN A.P.) DIN ACEA LUNĂ IANUARIE 2013, PENTRU A VEDEA DACĂ A FOST ÎNREGISTRATĂ VREO CONTESTAȚIE A VREUNUI PROPRIETAR DIN CEI 5 PĂGUBIȚI ÎN ACEA IARNĂ (în Ian.2013 au fost vreo 4 Contestații ale celor păgubiți) ?!
Aici e vina acelui avocat al Asociaţiei, pentru că
înainte de a da pe cineva în judecată, trebuia să deţină toate probele (Înscrisuri, etc.) obţinute prin verificări în registrele sau actele contabile ale celor pe care-i reprezintă ! Deci, astfel, vina directă a acestuia e demonstrabilă, pentru că n-a acţionat deloc profesionist, încălcând şi statutul profesiei.
Şi un copil îşi dădea seama că dacă nu mai există fizic un document într-o firmă sau Asociaţie (Contestaţie, Petiţie), te duci să cauţi în Registrele existente, unde se înregistrează orice sesizare făcută de proprietari !
Abia după ce ai văzut tu, ca avocat, că totul e în regulă, atunci poţi demara trimiterea cuiva în judecată, dacă nu, ori te retragi, ori recunoşti că ai greşit, şi anulezi procesul din proprie iniţiativă, pentru că, recunoscând că tot ce ai scris în acea Cerere de Chemare în Judecată a fost fără temei, inducând în eroare Instanţa, poţi fi pasibil de fapte penale, chiar dacă Art. 39 alin.3 din Legea 51/1995 citat de doamna avocat spune că un avocat n-ar răspunde penal, dar nu a citit până la capăt articolul:
"... dacă ele sunt făcute cu respectarea normelor de deontologie profesională."
Cum art. 4.4 din Codul Deontologic s-a încălcat ... ce mai e de zis, oare ?
Chiar vreau să fiu combătut, dar doar cu argumente strict legislative !
ACUM DETALIEZ TOT CE AM SCRIS, BAZAT PE LEGISLAŢIA ÎN VIGOARE, REFERITOARE LA PROFESIA DE AVOCAT:
Statutul profesiei de avocat (Hotărârea nr. 64/2011)
Capitolul I. Principiile şi regulile fundamentale ale exercitării profesiei de avocat
Art. 1. (1) Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare, funcţionare şi conducere autonome, stabilite în condiţiile prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi ale prezentului statut.
(2) Exercitarea profesiei de avocat este supusă următoarelor principii fundamentale:
a) principiul legalităţii;
......................................
Art. 2. (1) Scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie
promovarea şi apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice, de drept public şi de drept privat.
(2) În exercitarea dreptului la apărare recunoscut şi garantat de Constituţia României, republicată, de lege, de pactele şi de tratatele la care România este parte,
avocatul are dreptul şi obligaţia de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justiţie, pentru un proces echitabil şi soluţionat într-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea părţilor.
Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, spune:
Art. 2
(1) În exercitarea profesiei avocatul se supune numai legii, statutului profesiei şi codului deontologic.
(2) Avocatul promovează şi apără drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale omului.
(5) În exercitarea dreptului de apărare avocatul are dreptul şi obligaţia de a stărui pentru realizarea liberului acces la justiţie, pentru un proces echitabil şi într-un termen rezonabil.
SECŢIUNEA 2: Îndatoririle avocaţilor
Art. 38 - Avocatul este dator să studieze temeinic cauzele care i-au fost încredinţate, angajate sau din oficiu ..., să manifeste conştiinciozitate şi probitate profesională, să pledeze cu demnitate faţă de judecători şi de părţile din proces, să depună concluzii scrise sau note de şedinţă ori de câte ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanţa de judecată dispune în acest sens. Nerespectarea imputabilă a acestor îndatoriri profesionale constituie abatere disciplinară.
Art. 40 - Avocatul este obligat să se asigure pentru răspunderea profesională, în condiţiile stabilite prin statutul profesiei.
Art. 44 (1) - Avocatul nu poate asista sau reprezenta părţi cu interese contrare în aceeaşi cauză sau în cauze conexe şi nu poate pleda împotriva părţii care l-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.
Riscul de răspundere penală asociat consultanței juridice şi serviciilor de reprezentare
Întrebare: „Care sunt situaţiile în care avocaţii sunt ţinuţi responsabili penal în cadrul activităţilor pe care le desfăşoară pe speţe de drept civil, de exemplu în situaţii cum ar fi abuzul de servicii de colectare a datoriilor, introducerea şi susţinerea unor pretenţii nejustificate (NOTĂ: e cazul nostru, cu pretenţiile materiale nejustificate ale avocatului Asociaţiei !), recurgerea la coerciţie, insulte sau defăimare sau fraudă procedurală ?”
Răspuns U.N.B.R. (Uniunea Barourilor): Conform prevederilor Codului Penal, Art.269 (cu modificările cf. 20-14), ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă. Pedeapsa aplicată favorizatorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvârşită de autor.
* Avocatul poate fi asimilat cu un funcţionar public (acesta poate avea calitatea de subiect activ al unor infracţiuni de corupţie sau serviciu, care presupun circumstanţierea făptuitorului), dacă avocatul exercită, permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură (…) în cadrul oricărei persoane juridice (a se vedea art. 308 Cod Penal). Citind art. 39 alin.(1) din Legea nr. 51/1995, experţii în Drept spun că avocaţii pot fi asimilaţi funcţionarilor publici, respectiv când atestă identitatea părţilor, a conţinutului sau datei unui act (de exemplu, dacă avocatul atestă încheierea unui contract ➽ ştim că avocatul N.G. are această îndatorire retribuită în cadrul A.P.).
ART. 268. Inducerea în eroare a organelor judiciare. (1) Sesizarea penală, făcută prin denunţ sau plângere, cu privire la existenţa unei fapte prevăzute de legea penală ori în legătură cu săvârşirea unei asemenea fapte de către o anumită persoană, cunoscând că aceasta este nereală, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. (2) Producerea sau ticluirea de probe nereale, în scopul de a dovedi existenţa unei fapte prevăzute de legea penală ori săvârşirea acesteia de către o anumită persoană, se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani.
avocatnet.ro explicăm legislația
bgeorgiana77, utilizator
gabiilie776