Demisie in alb

Chiar daca ati dat o ”demisie in alb” si in cazul in care angajatorul se va folosi de ea, aceasta poate fi contracarata prin mijloacele de proba prevazuta de lege.

Demisia este manifestarea de vointa unilaterala a salariatului prin care doreste incetarea raportului de munca din initiativa sa .. legea nu prevede ca angajatorul sa va forteze sa va dati demisia .. in caz contrar, salariatul poate solicita instanţei anularea demisiei sale ca act juridic unilateral, în cazul în care consimţământul său a fost viciat prin eroare, dol sau violenta.

buna ziua! sotia mea a fost exact in aceeasi situatie-demisie in alb,ptr ca in caz ca nu iese inventarul, sa pleci 'de bunavoie',din motive personale! am intrebat atunci si nu mi-a raspuns nimeni (poate imi spune cineva acum)-in caz ca este data afara persoana,in baza acelei demisii si da firma in judecata, se poate spune ca acea hartie este o forma de santaj? sper ca am fost explicit! si inca ceva, va rog! ce inseamna 'consimtamant viciat prin eroare, dol sau violenta'? multumesc!

1.

.... sa pleci 'de bunavoie',din motive personale...

Exprima situatia in care un salariat isi depune demisia sau solicita incetarea c.i.m. cu acordul partilor.

2. Santajul este cu totul altceva, decat o astfel de situatie.

3. "Potrivit Codului Civil, consimtamantul este viciat atunci cand: este dat din eroare, este surprins prin dol, este smuls prin violenta sau obtinut prin leziune.

Prin eroare se intelege falsa reprezentare a unor imprejurari la incheierea unui act juridic. Asa cum se poate observa din continutul art. 1207-1211 Cod civil, poate fi de mai multe feluri: eroare esentiala, eroarea nescuzabila, eroarea asumata, eroarea de calcul, eroarea de comunicare sau de transmitere. In functie de tipul erorii, actul care a fost incheiat poate fi anulat in tot sau in parte, aceste sanctiuni intervenind ca urmare a cererii partii ce s-a aflat in eroare. Eroarea esentiala(si scuzabila), in oricare dintre formele sale, atrage nulitatea relativa a actului juridic[art.1207 alin. (1) C.civ.] In cazul actelor juridice bilaterale sau plurilaterale, nu este necesar ca fiecare parte sa se gaseasca in eroare, fiind suficient sa cada in eroare doar una dintre parti. Trebuie retinut ca noua reglementare ofera posibilitatea adaptarii contractului, evitandu-se anularea acestuia.

Potrivit art. 1214 alin (1) C. civ. , “consimtamantul este viciat de prin dol atunci cand partea s-a aflat intr-o eroare provocata de manoperele frauduloase ale celeilalte parti ori cand aceasta din urma a omis, in mod fraudulos, sa il informeze pe contractant asupra unor imprejurari pe care se cuvenea sa i le dezvaluie”. Dolul este o eroare provocata si nu spontana precum eroarea propriu-zisa. Sanctiunea care intervine in cazul dolului este nulitatea relativa a actului juridic. Intrucat dolul nu se prezuma [art 1214 alin (4) C civ.], persoana care solicita anularea actului juridic pe motivul vicierii consimtamantului trebuie sa faca dovada dolului. Fiind un fapt juridic stricto sensu, dolul poate fi probat prin orice mijloc de proba.

Violenta este acel viciu de consimtamant care consta in amenintarea unei personae cu un rau de natura sa ii produca o temere ce o determina sa incheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi incheiat. Sanctiunea care intervine in cazul violentei este, potrivit art 1216 alin (1) C civ, nulitatea relativa a actului juridic. Ca si in cazul dolului, existenta unui element obiectiv in structura violentei justifica si exercitarea unei actiuni in raspundere civila delictuala ( art. 1257 C civ. ) Cele doua actiuni pot fi cumulate, in sensul ca se poate cere atat anularea contractului, cat si despagubiril. Acelasi articol 1257 C civ. permite victimei sa opteze pentru mentinerea contractului si echilibrarea corespunzatoare a prestatiilor, tinandu-se seama de prejudicial pe care l-a suferit.

Leziunea, ca viciu de consimtamant, reprezinta prejudiciul material suferit de una dintre parti ca urmare a incheierii unui contract. Leziunea consta in disproportia vadita de valoare intre prestatii ce exista in momentul incheierii contractului. In cazul minorului, notiunea de paguba primeste un inteles mai larg, putand fi vorba nu numai de compararea prestatiilor din contractul respectiv, ci si de raportarea obligatiei asumate de minor la patrimoniul sau ori la alte circumstante. Spre deosebire de reglementarea anterioara, in care leziunea ii privea doar pe minorii cu capacitate de exercitiu restransa, corespunzator noii reglemantari trebuie sa distingem intre leziunea in cazul majorului si leziunea in cazul minorului. Si in acest din urma caz, leziunea este tot un viciu de consimtamant si nu oproblema in privinta capacitatii civile de exercitiu, anularea si restituirea sau adaptarea contractului intervin pentru paguba suferita de cel cu capacitate restransa. Art 1222 alin (1) C civ. dispune ca “partea al carei consimtamant a fost viciat prin leziune poate cere, la alegerea sa, anularea contractului sau reducerea obligatiilor sale cu valoarea daunelor-interese la care ar fi indreptatita” Mai concret, leziunea poate conduce la doua sanctiuni alternative: nulitatea relative si reducerea sau, dupa caz, marirea uneia dintre prestatii. In toate cazurile, instanta poate sa mentina contractul daca cealalata parte ofera, in mod echitabil, o reducere a propriei creante sau, dupa caz, o majorare a propriei obligatii”."
Sursa: [ link extern ] /