Autoritate părintească comună

Pt a schimba solutia primului proces este intr-adevar necesar sa intervina elemente noi fata de cele avute in vedere de instanta care a judecat prima data.

Daca astfel de elemente nu au intervenit, solutia prima va fi mentinuta.

E adevarat ca - de principiu - relatiile tensionate dintre parti nu ar trebui sa justifice prin ele insele instituirea custodiei exclusive.

Dar daca aceste neintelegeri fac imposibila colaborarea constructiva a parintilor, atunci ele pot justifica custodia exclusiva fiind evident faptul ca adultii nu pot lua de comun acord decizii in privinta copilului.

Dvs stiti situatia concreta si gravitatea conflictului si sunteti dator sa treceti peste conflictele anterioare si sa incercati sa discutati ca doi adulti responsabili.

Ca sa arat gravitatea conflictului, am sa redau paragraful intreg din motivarea sentintei:
"Din probele administrate rezulta ca relatiile personale dintre parti s-au desfasurat pe aceleasi coordonate si ulterior procesului de divort, fiind caracterizate prin lipsa de comunicare, de cooperare, martorii confirmand tensiunea care exista si in prezent intre reclamant si parata. Nu sunt relevante in acest context motivele care contribuie la aceasta stare de fapt, partile reprosandu-si reciproc comportamentul manisfestat in cursul intalnirilor (efectuarea inregistrarilor audio sau video de catre reclamant, respectiv agresivitatea verbala a paratei), care se rezuma de altfel, in principal, la momentele luarii minorului la domiciliul reclamantului sau returnarea acestuia la mama."
Oare este asa ceva grav?
Eu recunosc ca inregistrez intalnirile cu fosta sotie (care se desfasoara in fata blocului). Si anume dintr-un motiv cat se poate de clar: sa-mi apar pielea :) Am avut deja mai multe ocazii cand aceste inregistrari m-au salvat. Mi-a facut in cateva randuri plangeri penale pentru violenta. Inregistrarile (care le-am prezentat politistului) au demonstrat tocmai inversul! Apoi m-a acuzat ca eu as vorbi urat cu ea. Inregistrarea a demonstrat ca tocmai invers se intampla.

Întrebarea este simplă: puteți demonstra instanței de judecată că dvs și fosta soție vă puteți pune de acord (puteți stabili de comun acord) o măsură privitoare la copil? Adică, puteți comunica fără ca între dvs și fosta soție să existe discuții, reproșuri, conflicte etc?

IoanPaul a scris:

"Din probele administrate rezulta ca relatiile personale dintre parti s-au desfasurat pe aceleasi coordonate si ulterior procesului de divort, fiind caracterizate prin lipsa de comunicare, de cooperare, martorii confirmand tensiunea care exista si in prezent intre reclamant si parata. Nu sunt relevante in acest context motivele care contribuie la aceasta stare de fapt, partile reprosandu-si reciproc comportamentul manisfestat in cursul intalnirilor (efectuarea inregistrarilor audio sau video de catre reclamant, respectiv agresivitatea verbala a paratei), care se rezuma de altfel, in principal, la momentele luarii minorului la domiciliul reclamantului sau returnarea acestuia la mama."
Oare este asa ceva grav?

Este foarte grav, fiindcă ați pierdut procesul din vina dumneavoastră.
Înțeleg că înregistrați să aveți probe de apărare într-o eventuală cercetare penală înscenată. Dar ce ați vrut să dovediți cu aceste înregistrări într-un proces civil? Că aveți conflict cu mama copilului? Dacă asta ați vrut să dovediți, aveți și o hotărâre corectă pe măsura probelor.
Dacă duceați martori care să declare că este în interesul copilului să ghidați împreună copilul, plus înregistrări unde vă auzea/vedea că luați decizii pentru minor cu calm și fără ceartă..., ați fi avut șanse mari să obțineți autoritatea părintească comună. Dumneavoastră ați procedat exact invers, v-ați auto-sabotat cu probele. Dacă în apel puteți dovedi cu probe audio/video și martori că este în interesul copilului să exercitați autoritate părintească în comun, și să dovediți că nu mai aveți conflict cu mama copilului, că luați decizii importante fără ceartă prin cooperare cu calm și bună înțelegere..., ați avea șanse să schimbați hotărârea. Dacă însă veți motiva cu aceleași probe din prima instanță cu înregistrări cum vă certați..., nu are rost să mai încercați, aveți apelul pierdut din start, deoarece primează interesul superior al copilului, nu orgoliul părinților.
Martorii dumneavoastră ce au declarat în proces?

Nu este deloc corect ce s-a intamplat. Custodia comuna e un drept al copilului iar parintii trebuie sa gaseasca o cale de a se intelege pentru el.
Faceti apel neaparat, un avocat bun si situatia se rezolva. Sa refuzi custodia comuna pentru ca parintii nu se inteleg este aberant. Daca se intelegeau nu divortau, deci despre ce vorbim?
Iarasi, sa refuzi custodia comuna pentru ca tatal isi inregistreaza intalnirile cu fosta pentru a nu putea fi tarat in penal este odios.