Încăierarea și provocarea

@trailer1234. In conditiile in care suntem de acord ca, provocarea poate determina retinerea unor circumstante personale si ca, subiectul activ al Încăierării este pluralitatea de faptuitori (adica grupul de persoane), coroborat cu cerintele actului de provocare, si cu conditiile retinerii infractiunii in stare de provocare (riposta), dintre care voi evoca aici doar cateva (desigur exista mai multe conditii, insa nu ma voi apuca sa le scriu aici pe toate), respectiv ca actul de provocare sa fie indreptat impotriva faptuitorului si riposta sa fie comisa fata de persoana care a efectuat actul de provocare, dati-mi voie sa va spun ca aceste cerinte nu pot fi indeplinite in situatia unei confruntari intre doua tabere, astfel incat formularea prof Antoniu este corecta, dar si simplu si usor de inteles.


Cat priveste cel de-al doilea aspect, asupra "Daca riposta este ulterioara actului de provocare, iar faptuitorul face acte de pregatire poate fi retinuta si premeditarea?", ar trebui sa clarificam exact despre ce acte de pregatire vorbim, in scopul savarsirii carei infractiuni, si in acest context sa analizam premeditarea, deoarece ipotezele de lucru sunt multiple, fie in cazul intentiei initiale, fie a celei premeditate, fie a celei repentine, samd.

Va intreb doar daca stiti vreun caz in care s-ar putea retine starea de provocare si premeditarea.

In cazul unor infractiuni concurente este relativ simplu sa intalnim aceasta situatie, insa in cazul unei unice infractiuni cred ca este cam greu de intalnit aceasta situatie, desi nimic nu este exclus, fapt pentru care legiuitorul a si prevazut aceasta situatie ipotetica, care este reglementata prin norma de la art.79 alin.3, cu textul urmator:
Articolul 79 - Concursul între cauze de atenuare sau de agravare
(3) Când în cazul aceleiaşi infracţiuni sunt incidente una sau mai multe cauze de reducere a pedepsei şi una sau mai multe cauze de majorare a pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită se reduc conform alin. (1), după care limitele de pedeapsă rezultate se majorează conform alin. (2).

De ce spun ca, in cazul aceleiasi infractiuni este cam greu de intalnit aceasta situatie? Deoarece pentru retinerea infractiunii savarsita in stare de provocare este necesar ca infractiunea sa se comita concomitent cu provocarea ori imediat dupa aceasta, iar pe de alta parte premeditarea, dimpotriva, necesita un oarecare timp inainte de savarsirea infractiunii.
Stiu, dvs. va ganditi de exemplu la situatia unui omor (sau a unei alte infractiuni contra persoanei) savarsit cu premeditare, in situatia in care anterior ar fi existat unul sau mai multe acte de provocare din partea persoanei vatamate. Este discutabil, insa asa cum am scris mai sus, legea acopera oarecum, si o ipoteza de concurs intre cauze de atenuare si de agravare.

Am mai discutat si cu alte persoane si am gasit un caz in care s-ar retine, din punctul nostru de vedere si premeditarea si provocarea. Exemplu: X ameninta ca il va omori pe Y daca va persista in comportamentul sau foarte deranjant. Intre timp X face acte de pregatire, gandeste cum sa il omoare pe Y si doar asteapta ca acesta sa mai faca un act deranjant (spre exemplu sa il mai injure o data). In momentul in care Y il mai injura pe X, acesta il omoară pe loc.
Ce parere aveti?

Greu de crezut ca intr-o asemenea ipoteza s-ar putea retine circumstanta atenuanta a provocarii, dat fiind ca nu mai poate fi vorba de o puternica tulburare sau emotie din moment de faptuitorul stie si practic asteapta ca asa-zisa provocare sa se produca, or in situatia cand deja te astepti la ce o sa urmeze, nu mai poate fi vorba de provocare si cu atat mai putin, una care sa justifice un omor. Deci, in ipotez asta, opinia mea este : exclus!!.