In urma divortului, eu am custodia copilului. De curand, tatal, a cerut custodie comuna, desi nu si-a vizitat copilul de mai multi ani si nici nu pastreaza legatura cu acesta. As dori sa stiu in cazul in care instanta decide sa avem custodie comuna, cum o vom putea exercita? Locuim in orase diferite, tatal nu imi raspunde cu lunile la telefon si probabil ca o sa puna piedici la ceea ce avem de facut. Cum pot dovedi ca l-am instiintat in ceea ce il priveste pe copil? Cum voi putea sa plec cu copilul in vacanta in tara si in afara tarii, daca el o sa refuze sa ne dea acordul? Cum voi putea sa merg cu copilul la medic fara sa nu ma reclame ca nu l-am anuntat? Va intreb toate acestea deoarece pana la pronuntarea divortului si dupa aceea, desi il anuntam sa nu vina intr-o anumita zi ca suntem plecati in vacanta, venea si facea reclamatii peste reclamatii ca nu respect programul de vizita.
Va multumesc!
Nu, nu s-a stabilt, tocmai de aceea nu puteti stabili nci dvs. O logica insa, cu adevarat in interesul copilului, ne-ar spune: vacanta e de 3 ori pe an, nu luna de luna. Programul e lunar. Prin urmare, de 3 ori pe an se poate pune pe 1ul loc vacanta copilului, asta daca nu cumva copilul "beneficiaza" de uin parinte nerezident care e mai interesat de scandal si contre, decat de binele propriului copil.
Se poate cu putina buna vointa sa se respecte si programul copilului cu al tatalui si vacanta copilului. Adica faci planurile de vacanta in functie de programul tatalui cu copilul.
Schimbarea programului de vizita s-a facut in 2010 pe baza de raport psihologic si de recomandare de la protectia copilului. Traumele psihice produse copilului de tata au condus la aceasta recomandare. In prezent tatal are program de vizita sambata sau duminica la domiciliul meu. Acesta este singurul program de legaturi personale cu minorul. Fara vacante. Cu toate acestea, vazand ca nu vine sa il vada, m-am dus eu cu copilul la el in diverse situatii.
Despre multele reclamatii. Avea precizat in sentinta sa vina sa il ia vinerea la o anumita ora. Vinerea la acea ora cobora cineva cu copilul cu bagajul facut de plecare. 7-8 luni nu a venit sa il ia dar nu m-a anuntat niciodata ca nu vine. Dupa aceste luni, a primit citatia si cererea de chemare in judecata. Atunci si-a adus aminte ca are copil dar...desi programul era vineri, el venea sambata cand noi nu eram acasa si se ducea si facea reclamatii la politie si la protectia copilului ca nu respect programul. Desi i se explica de fiecare data ca a fost asteptat in ziua de vineri, el a continuat cu reclamatiile. Pana la pronuntarea sentintei. Au trecut 7 ani de atunci si copilul tot refuza sa mearga la el amintindu-si de traumele la care a fost supus atunci. Eu am incercat sa ii gasesc mereu scuze in fata copilului si am incercat sa pastrez mereu legatura intre ei dar acum copilul e mare si imi spune:"tu nu vezi ca el nu vine sa ma vada, nu ma suna, nu imi trimite mesaje...?" De 8 ani desi a fost invitat in fiecare an, nu a venit niciodata la aniversarea copilului.
A venit la primul termen la proces si desi nu isi vazuse copilul de 1 an, nu l-a sunat si nu a trecut sa il vada.Dupa 1 an...
Va repet ca o singura data am plecat in vacanta in ziua lui de vizita, avand acordul lui scris intr-un sms, urmand ca la intoarcerea din vacanta sa i-l las eu la domiciliu.