Ubi explorari vera non possunt ,false augentur.(Cand adevarul nu poate fi cercetat , sporeste neadevarul ) - Curtius
Temporis filia veritas .( Adevarul este fiul timpului .)-Gellius
No hay cosa que requiera mas tiento que la verdad.(Nimic nu cere mai multa prudenta decat adevarul .)- Gracian
Ergmasin en megalois pasin hadein chalepon.( In infaptuirile mari e greu sa fii pe placul tuturor) -Solon
Ma grdhah kasya svid dhanam ( Sa nu ravnesti averea nimanui )- Ica-Upanisad
Nothing kindles the fire of love like a sprinkling of the anxieties of jealousy. ( Nimic nu aprinde focul iubirii la fel ca stropirea cu nelinistea geloziei .) -Bulwer
Wo der Anteil sich verliert , verliert sich auch das Gedachtnis.(Unde se pierde interesul , se pierde si memoria .)- Ghoethe
Dupa ce si-a scrântit piciorul la 65 de ani, Grigore Moisil a afirmat: "Stiam ca la vârsta mea te scrântesti la cap, nu la picior."
Un lingusitor îi atrase atentia lui Oliver Cromwell, care intra biruitor în Londra, ce multa lume se strânsese sa-l vada.
"Tot atâtia ar fi fost si daca m-ar fi dus la esafod", fu raspunsul.
Celebrul compozitor Hans von Bülow, plimbandu-se intr-o seara prin Berlin, ingandurat, s-a lovit de un trecator.
Acesta s-a oprit iritat si se rasti la muzician:
- Dobitoc!
Bülow isi scoase palaria si spuse:
- Incantat de cunostinta, numele meu este Bülow!
O echipa de zidari lucra la repararea parterului unei case cumparate de celebrul tenor Enrico Caruso (1873-1921). Intr-o zi, in timp ce cantaretul repeta cateva arii intr-o camera de la etajul I , se prezenta la el maistrul.
- Doriti sa terminam reparatiile luna asta?
- Bineinteles! - raspunde Caruso.
- Atunci, fiti amabil si nu mai cantati. Imediat ce va aud, oamenii mei lasa totul balta si stau sa va asculte...
A fost, povestita mai tarziu de Caruso, cel mai frumos compliment care i s-a facut vreodata.
Marele scriitor irlandez George Bernard Shaw a fost invitat ca punct de atractie la masa unor aristocrati. Amfitrioana, cunoscuta pentru inteligenta sa cam subreda, facu imprudenta sa-l intrebe:
- Spuneti-mi, va rog: am auzit ca pestele regenereaza materia cenusie. Ce peste ma sfatuiti sa consum?
- Balena ! - raspunse prompt Shaw.
Dupa ce a esuat în campania militara din Rusia, în 1812, Napoleon se retragea grabit spre vest.
În dreptul râului Niemen, el împreuna cu suita sa se oprira si cerura ajutorul unui taran barcagiu din împrejurimi sa-i treaca pe celalalt mal.
Când taranul îi ajuta sa treaca râul, Napoleon se interesa:
- Multi dezertori au trecut râul zilele acestea?
Naiv, taranul i-a raspuns:
- Niciunul, dumneavoastra sunteti primul.
Împaratului Octavian Augustus îi fu prezentat un grec care semana uimitor cu el si, în plus, avea si cam aceeasi vârsta.
Glumind, Augustus îl întreba daca nu cumva maica-sa fusese în tineretea ei pe la Roma, cam prin vremea când si tatal împaratului era tânar. Raspunsul grecului fu prompt:
- Mama nu a fost, dar tatal meu a stat la Roma mai de mult. Cam cu un an înainte de nasterea ta, Cezar!
N.T.Orasanu, poet si publicist, autor de epigrame si pamflete politice, a fost trimis în timpul domniei lui Cuza de nenumarate ori la închisoarea Vacaresti, fiindca pe vremea aceea exista arestul preventiv pentru delicte de presa. De câte ori Orasanu scria câte un articol violent sau atingator la Voda, îsi trimitea imediat salteaua, plapuma si pernele la Vacaresti.
Directorul penitenciarului nu voia sa le primeasca, însa Orasanu îi raspundea:
- Nu-ti fie teama, o sa primesti si ordinul peste câteva ceasuri.
Fapt ce se adeverea întotdeauna.
Un amic al lui Caragiale i s-a plâns acestuia într-o zi:
- Auzi, nene Iancule, nerusinatul ala de Georgescu, nepricopsitul, coate-goale ala, a îndraznit sa ma faca tâmpit si idiot.
- Când, stimabile? l-a întrebat Caragiale cu un aer scandalizat.
- Acum o ora.
- Ce magar! a exclamat Caragiale.
Apoi, luându-l gura pe dinainte:
- Totdeauna a fost în întârziere neispravitul asta!
În anul 1906 trebuia sa se formeze un nou guvern francez. Cel desemnat cu formarea lui, Ferdinand Sarrien, a invitat acasa câtiva oameni politici pentru consultari, printre care si pe Georges Clemenceau. În timpul discutiilor s-a servit un bufet rece. Vazând ca dintre oaspeti numai Clemenceau nu mananca nimic, gazda l-a întrebat:
- Dumneata ce doresti, domnule Clemenceau?
- Internele, a raspuns acesta.
A doua zi, Clemenceau a depus juramântul ca ministru de interne!
Ziarisul si prozatorul Anton Bacalbasa a fost invitat într-o seara la o petrecere. Printre ceilalti invitati se afla si un general în retragere. Acesta tocmai citise volumul de schite satirice în care scriitorul demasca tarele vietii cazone. Fara sa stie ca scriitorul se afla chiar în fata sa, generalul indignat ameninta ca îl va chema pe autor în fata justitei pentru injurii aduse corpului ofiteresc, la care Bacalbasa a intervenit:
- Lasati-l, domnule general. Cine stie ce amarât o fi si scriitorul asta. Nu vedeti? Pâna si numele îl are ca vai de capul lui, ba cal, ba sa!
Anton Bacalbasa a scris o epigrama referitoare la Victor Babes:
Ba bei,
Ba besi,
Tot acolo iesi.
La care Babes a raspuns :
Ba cal, ba sa,
Tot magar sadea.