Copilul meu refuză să mai meargă la consilierea psihologică

asaofi a scris:

Vad ca multi repondenti imagineaza tot felul de scenarii in caz, desi lucrurile sunt..."simple":
Intr-un fel nestiut inca, tatal a ramas cu copilul o perioada suficient de lunga de timp si in lipsa mamei. Mama s-a adresat instantei ptr stabilirea domicililului minorului la ea si a castigat. Tatal nu a dorit sa-l dea de buna voie, drept ptr care mama a apelat la executare silita in baza Art 910-914 CPC. S-a ajuns la Art 913, respectiv executorul a constatat ca minorul nu vrea sa-l paraseasca pe tata si sa plece cu mama. Pe baza acestei constatari, DGASPC a cerut instantei sa aprobe o consiliere psihologica a minorului ptr a se face (teoretic) o trecere mai usoara de la tata la mama.
Desigur ca, la fel de teoretic, tatal care ar ramane fara copil, ar trebui sa ajute aceasta...consiliere. Dar...ce sa vezi? Omul e mai "tata" decat "cetatean model" si nu ii convine ca instanta i-a luat copilul de care s-a ocupat atatia ani. Ca instanta nu a luat in calcul faptul ca tatal s-a ocupat (bine) de copil si acesta este atasat de tata, preferand sa dea o hotarare ptr o mama despre care nu stim prea multe, este un fapt la ordinea zilei.
De fapt userul nu mentioneaza nicaieri ca minorul refuza consilierea, decat in titlul topicului. Doar ca s-a trezit pe cap cu aceasta consiliere si vrea sa inteleaga...de unde si pana unde.
Vreau sa vad si eu un psiholog de consiliere adevarat...daca are talentul necesar ca sa schimbe sentimentele unui copil conform.. unei hotarari a instantei.
Imi pare rau, dar in caz de reincredintare (schimbare de domiciliu), indiferent daca decizia instantei e buna sau proasta (alta poveste), copilul trebuie luat inclusiv cu forta, daca e cazul!

Felicitari fiindca ati inteles atat de in profunzime. SIncer, tot ce spuneti aici poate fi adevarata dar nu rezulta din spusele userului. Poate ne lamureste

"Am un copil de 4 ani jumate și prin instanță am fost dispus sa mergem la un program de consilire psihologica deoarece copilul este la mine dar prin hotărâre judecătorească a fost dat la mama sa...copilul a refuzat categoric și cand a venit judecătorul executor.
Va rog frumos ajutați-mă."

Zoya, eu cred ca e clar ptr cine stie ...cu ce se mananca. Daca veti citi articolele mentionate de mine, veti vedea usor ca fix despre asta este vorba.

asaofi a scris:

"Am un copil de 4 ani jumate și prin instanță am fost dispus sa mergem la un program de consilire psihologica deoarece copilul este la mine dar prin hotărâre judecătorească a fost dat la mama sa...copilul a refuzat categoric și cand a venit judecătorul executor.
Va rog frumos ajutați-mă."

Zoya, eu cred ca e clar ptr cine stie ...cu ce se mananca. Daca veti citi articolele mentionate de mine, veti vedea usor ca fix despre asta este vorba.

O fi, nu zic nu. Dar eu am o problema cu "prin instanta am fost dispus" si cu "judecatorul executor". La mine se rupe filmul cand e vorba de limba romana. Si cum e aia "copilul este la mine dar prin hotărâre judecătorească a fost dat la mama sa" ...? Adica tu, parinte, nu respecti hotararea judecatoreasca? Sau celalalt parinte n-a venit sa-si ia copilul? Tu, tata de tanc de 4 ani nu esti in stare sa-l convingi de un lucru atat de banal? Nu-mi vine a crede... As vrea sa inteleg dar domnul in cauza e foarte lacunar. Si eu nu-s dispusa sa cred asa, doar fiindca-mi imaginez. Poate dvs. sunteti clarvazator. Eu vreau sa ating ca sa cred.

Domnule, mi- am dus fiul de 12 ani la consiliere, impotriva vointei lui. Nu ma puteam opune. S- a incercat "apropierea " minorului de tatal pe care nu- l cunostea. Practic il vazuse in 12 ani , de maxim 7--8 ori. Copilul nu a primit consilierea asa cum s- a dorit.Ce s- a intamplat dupa ... groaznic!!!Copilul a facut depresie. A fost tratat cu antidepresiv 9 luni , de medic psihiatru. . Sechele au ramas. Muuulte. . Ii pasa cuiva ca acest copil a fost traumatizat psihic??? Ii pasa judecatorului , care a considerat ca acest copil , la 12 ani trebuie sa faca consiliere si sa- l oblige sa mearga in vizita la tatal sau,conform hotararii judecatoresti? Va raspund eu : NUUU!! Tatal sau, de un an si jumatate nu si--a mai arata fata, iar acum, vrea daune cominatorii, pt nerespectarea programului de legaturi personale cu minorul. Al cui INTERES il urmarim??? Al minorului?? Nu cred!!! Asa ca, dragi parinti, aveti grija de sanatatea copiilor dumneavostra , acesta este interesul nostru, al parintilor!!

Uca2017, probabil ca stiti cate ceva despre depresie. Asa ca este imposibil ca baiatul "sa fi luat o depresie" ca si cum ar fi luat o viroza. E insa adevarat ca din ce in ce mai multi minori adolescenti si preadolescenti prezinta simptome depresive. In niciun caz o consiliere psihologica nu poate arunca pe cineva in depresie. Poate doar arata ca acea persoana ESTE DEJA DEPRESIVA si are nevoie de sprijin psihiatric, adica de reteta de antidepresive. Antidepresivele stimuleaza organismul sa produca endorfine si serotonina, productie naturala care, din diverse cauze, a fost redusa sau chiar suprimata.
Da, intradevar, un tratament cu antidepresive dureaza cca 9 luni. Asta inseamna ca din 3 in 3 luni veti reveni la psihiatru ptr a-l informa despre evolutia pacientului. Totodata, pe parcursul celor 9 luni, dvoastra ar trebui sa identificati ce il intristeaza (cronic) pe baiatul dvoastra si/sau cum se poate stimula pe cale naturala propria producere de serotonina (sport, soare, socializare etc).
Depresia descoperita la fiul dvoastra (probabil in cursul consilierii psihologice la care minorul a fost OBLIGAT!) vi se datoreaza in mare masura. Nu stiu ce sechele ziceti ca au ramas si dupa ce anume. O fi fost consilerea psihologica o tortura inchizitionala? Ma indoiesc. Desi psihologii nostri sunt destul de grobieni....
Oricum, exista o mare doza de tendentiozitate in interventia dvoastra in loc sa multumiti ca, poate intr-un fel mai..neortodox, s-a descoperit o afectiune psihiatra cronica la fiul dvoastra.