Executare silită pentru un credit achitat integral în 2010. Ce pot face în această situație?

Contestatia la executare silita este singura solutie pe care o aveti.

Necunoscut1996 a scris:

Cei de la banca au spus ca este totul achitat si contul lichidat. Hartia era de la un birou de executare silita. Nu scrie decat faptul ca executorul a preluat cazul de la InvestCapital, care a preluat de la alta firma si tot asa. [...]

Este o practica la scara larga (si nu un caz izolat) acest gen de abuzuri ce au la baza nevoia bancilor de a da cat mai multe credite, mult mai multe decat le-ar permite expunerea in piata impusa de reglementarile Bnr in vigoare. Sens in care bancile pe parcursul derularii contractelor de credit, cesioneaza atat contracte de imprumut toxice, cat si contracte platite in mod corect si la termen (si pentru care nu ar fi permisa cesionarea). In acest mod, li se diminueaza marja de expunere in piata si pot sa dea alte si alte imprumuturi. Problema este cu acele contracte platite in mod corect si care in mod abuziv sunt cesionate fara ca debitorul sa stie ceva (practic nu il anunta nimeni niciodata). Intre timp, debitorul (adica imprumutatul, fiind un bun platnic si de buna credinta) isi achita creditul bine mersi catre banca si crede ca totul s-a incheiat in mod corect in relatia lui cu banca. Numai ca, intre timp banca fie a ignorat, fie a uitat (fie din alte motive si interese, in fond umane) sa rascumpere dreptul de la samsarii de creante (ca sa-si echilibreze balantele interne), asa incat creanta cesionata ramane in piata (si eventual plimbata intre cat mai multi recuperatori) si i se pierde urma. Dupa 10 ani, fostul debitor de buna credinta se trezeste cu o incuviintare de executare silita pentru creanta plimbata, in conditiile in care de multe ori, fostul debitor, dupa atata timp, nu mai are nici actele cu care sa dovedeasca ca a facut plata catre banca. Saracul om, incearca sa introduca o contestatie la executare, insa nu stie macar cu cine se judeca (pentru ca executorul nu are calitate procesuala pasiva in acest raport) si cu atat mai putin pentru ce se judeca, pentru ca el este un reclamant (chiar daca legea ii spune contestator) care trebuie sa procure dovezi, probe pe care nu le prea are, si asa mai departe. Samsarul nu are nimic de pierdut in toata aceasta poveste daca declanseaza executarea silita pentru ca in cel mai rau caz, este sanctionat civil, prin respingerea cererii de incuviintare a executarii, iar daca i se admite cererea, castiga inzecit. Si uite asa, toti participanti la executarea silita castiga, mai putin fostul debitor de buna credinta. Astfel de fapte sunt o forma de furt sau de inselaciune (as spune mascata, dar mai degraba pe față), numai ca legea penala nu le sanctioneaza, singura aparare fiind aceasta contestatie (civila) la executare (presupusul datornic nefiind parte in actiunea de incuviintare a executarii silite, ce are un caracter necontencios, adica in absenta debitorului).

Asa incat, dle Necunoscut1996, fac pariu ca banca stie mai multe decat spune.