Tată disperat că nu-și poate vedea de doi ani fetița, deși există hotărâre judecătorească. Ce se poate face când mama nu o respectă?

EugenCC, responsabilitatea părintească înseamnă tot ce contribuie la viaţa copilului, componenta emoţională nu poate fi separată de componenta materială., oricât vă străduiţi să demonstraţi că îmbrăţişările ţin loc de lapte, pâine, bocanci, geacă sau căldură în casă. La fel, copiii crescuţi în "familia tradiţională", că tot e în actualitate acum această temă, au comportament diferit faţă de părinţi vis a vis de copiii care trăiesc doar cu unul din părinţi, şi aici există cazul în care au trecut printr-o despărţire traumatizantă sau au crescut în familie monoparentală de la vârste fragede, părintele absent fiind doar "vizitator".
Deci niciodată, părintele care a plecat de lângă copil nu va avea parte de acelaşi comportament al copilului faţă de el ca înainte de despărţire , iar un părinte doar cu numele trecut pe cerificatul de naştere al copilului şi cu dreptul la relaţii personale nu se poate aştepta la iubirea necondiţionată a copilului.
Sunt de acord cu dvs. privind la severitatea legilor care privesc minorii, consider că, în interesul superior al minorului, dreptul copilului la 2 părinţi este OBLIGATORIU a fi oferit de ambii părinţi în mod egal, adică atât tatăl, cât şi mama, să fie obligaţi să respecte acel program de relaţii personale stabilit după îndelungata cercetare judecătorească , bazată pe evaluările, expertizele şi audierile minorului făcute de specialişti, pe condiţiile concrete ale fiecărui caz în parte. Altfel, ajungem să declarăm că pentru propria vină, este vinovat celălalt părinte, bunica, vecinul, statul paralel sau Soros.

S-a dus la usa la data si ora stabilita dar nu-i raspunde !.DGASPC-ul nu l-a sesizat.

Nu aţi detaliat frecvenţa vizitelor, spuneţi că nu a văzut copilul de 2 ani, dar întrebarea este: a mers de 2 ori pe lună, aşa cum scrie în sentinţă şi tot nu i s-a deschis? Sau a lipsit câteva luni, apoi a apărut la uşă?
Este important de ştiut, fiindcă dacă domnul nu a fost demult la program şi a apărut pe neanunţate, după absenţe îndelungate, este explicabil de ce a găsit uşa închisă.

Eu, ca mamă, nu-i pot interzice fostului soţ să facă sex cu soţia lui când crede că copilul a adormit, pe de altă parte, oriunde aş spune că copilul mi-a povestit că s-a trezit de scârţâitul patului şi de sunete ciudate, aş fi catalogată ca nebună şi că am imaginaţie bogată

Doamna, poate o sa va sochez acum insa intr-un cuplu, casatorit sau nu, sexul nu inceteaza cand apare un copil. Dovada ca mai exista familii cu 2,3 sau chiar 4-5 copii unde nu sunt toti adoptati. Si da, sexul se face cand copilul doarme, nu doar cand e la scoala sau cand e la bunicii. Si chiar cand copii locuiesc in casa cu parintii lor naturali se intampla, des as zice sa ii auda pe acestia facand sex.
Acum, daca se intoarce acasa si va povesteste ( ipotetic vorbind) ce a auzit iar dumneavoastra sariti in sus, sunati o vecina sau incepeti sa va balbaiti sau aveti orice alt comportament mai putin unul firesc, normal ca va avea rezerve si probleme fata de ceea ce s-a intamplat si da, posibil sa refuze sa mai mearga acolo. Dar are de-a face ( ce am povestit eu strict) doar de modul in care rezidentul a gestionat situatia.

la fel, dacă noua soţie este trimisă în baia unde băiatul de 10 ani face duş, să ajute copilul, chiar nechemată, poate produce disconfort copilului;

Atunci copilul, ca are gura si vorbim despre un copil normal poate sa spuna ca il deranjeaza si ca o roaga sa nu mai faca asta. Un copil care refuza ani de zile sa doarma la tata ca la 10 ani a intrat actuala sotie peste el la dus sa il ajute nu este un copil cu un comportament normal.

sau comportamentul frăţiorilor poate să nu-i placă copilului.

sa dam spre adoptie fratii mai mici.
Doamna, prezentati niste exemple care nu justifica refuzul unui copil de a petrece noaptea la tatal lui. Nu sunt motive serioase. Da, unui copil poate sa i se pare insa e treaba adultului sa il indrume astfel incat sa faca ce e mai bine pentru el.
Sa iti ucizi un parinte emotional nu va fi niciodata mai bine pentru psihicul acelui copil.

Ciudată concepţia dvs. despre acoperişul de deasupra capului copilului!Nu vă sună nimic la ureche când vă spun că omul se declară fără venituri, nu plăteşte pensie alimentară, dar execută casa mamei?

Nu cred ca exista asemenea caz. Iar daca exista este cu siguranta o exceptie.
Asa ca va rog sa va intoarceti spre majoritatea cazurilor unde pensia e consistenta si se plateste, suma de bani sau natura.

Văd că nu numai dvs. aveţi asemenea gândire, la fel cei gazaţi sunt vinovaţi că au fost la locul nepotrivit la timpul nepotrivit, nu cei care au săvârşit atrocităţile, LEGAL.

Vorbiti din povesti.
Realitatea este urmatoarea in Romania, daca esti barbat, divortezi si fosta vrea sa iti abuzeze copilul si sa nu te mai lase sa-l vezi niciodata atunci asta se va intampla.
Nu exista nici cea mai mica modalitate sa iti salvezi copilul.
Iar aici nu aveti cum sa ma contraziceti.
cat despre penalizari, obiceiul este sa se dea 100 ron pe zi. Asta inseamna 2000 eur pe care orice parinte alienator ii plateste fluierand si care nu ameninta o secunda acoperisul abuzatorului. Ce faci dupa penalizari? Nimic, pentru ca nu mai este nimic de facut.