Buna ziua, Am primit in instanta, prin ordonanta presedintiala, ...

Nu le verifica cei care le stiu adevarate. Ia sa gasiti o strategie mai vesela de abordare a acestor momente cand sunteti starul unui film de familie si sa vedeti ca asta nu mai conteaza...
Este o prostie sa stati sa va panditi unul pe altul cu camerele de telefon, sincer, ce ati realizat? Gasiti alta strategie, asta clar nu a mers.
Ca idee: o strategie buna este sa va focusati pe copil.

Nu ati inteles contextul din pacate. Dar apreciez efortul de a raspunde. Mersi

Este foarte posibil sa nu fi inteles contextul, ar fi de ajutor sa mi-l descrieti.
Ce cred eu ca este contextul (poate corect, poate nu): doi parinti se filmeaza in timp ce copilul sufera vazand razboiul dintre ei. Parintii spera sa se intimideze reciproc sau sa prinda vreo chestiune scoasa din context ca sa aiba avantaje in razboiul dintre ei. Intre timp, sufletelul ala mic sufera continuu.
Pe la 11-13 ani uneori pot aparea stari de anxietate greu de stapanit, ticurile apar mai devreme, comportamente OCD etc.
Este posibil ca eu sa vad mai mult context decat parintii. Dealtfel, asa ar fi si normal,m ca cineva din afara sa aiba o viziune de ansamblu mai ampla. Imi pare ca doamna va intimideaza, poate gresesc. Imi mai pare agresiva, poate iar gresesc. Asta nu ajuta copilul ala deloc.

Filmuletele acelea fac o ceapa degerata. Am combatut comportamente agresive de acest tip cu calm. Totul e sa schimbi optica.

Daca insa am gresit, pentru ca practica ne arata mii de variante de context si asta poate fi eronata, va rog sa imi corectati optica, aratand contextul dv. real.

Ati spus foarte bine. Doamna m-a indepartat de copil timp de 5 luni , pana cand in instanta am obtinut program de viata cu minorul, fiind dreptul meu. Mereu m-a conditionat sa vad copilul cand a vrut ea, unde a vrut ea , ptr cat timp a vrut ea si niciodata copilul singur cu mine.
Dupa sentinta instantei , am fost la ea acasa ca sa ma bucur de dreptul meu, iar ea a inceput sa ma inregistreze doar ca sa ma intimideze si sa ma sicaneze. Mereu lua copiulul in brate, se facea ca se duce sa l culce sau sa i dea de mancare , mereu intervenea intre mine si el. Sicane doar ca sa imi faca rau .....
Cand m-am dus sa iau copilul la mine acasa in weekend, a venit cu mama ei si a inceput sa ma filmeze in timp ce incercam sa urc copilul in masina, care nu voia in scaunul auto si plangea, si ma ameninta ca l chinui si ca ii fac rau ( stiti foarte bine ca unii copii mai plang cand nu vor ceva ). Si ca sa nu risc altele si fara sa fiu ajutat de ea, a trebuit sa plec cu metroul cu copilul , in timp ce dormea el pe mine, pe o distanta de aproximativ 50 de minute.... asta ptr ca a refuzat sa imi dea caruciorul copilului pe care l-am cumparat eu in timpul casatoriei ..... ca sa intelegeti ce fel de om e.....
Deci sicane si intimidari cu scopul ca sa ce ? Ca sa afecteze copilul......

Deci cam asta e situatia,

De aceea va intrebam :

Ea are voie sa ma filmeze avand in vedere ca ne pune intr o presiune prin sicanele si provocarile pe care le face , dar eu neputand sa filmez pe motiv ca ii violez viata privata ?
De asemenea , in spatiul public procedeaza la fel., are voie sa ma filmeze fara acordul meu explicit ? Sau exista vreun motiv ptr care ar avea acest drept fara consimtamantul meu ?
Ati mai intalnit asemenea situatii ? Va rog sa ma ajutati cu un sfat

Parintele nerezident pastreaza dreptul la legaturi personale. Nu exista drepturi "la poze". Daca parintii nu se inteleg, instanta stabileste. In cazul dvs, aveti stabilit program de vizita, nu de filmat si fotografiat.

Din postarile dvs anterioare inteleg ca inainte sa mergeti in instanta aveati pretentia sa va trimita poze, sa va tina la curent cu activitatile copilului, nu e clar cat de des cereati sa va tina la curent, dar banuiesc ca era peste o limita de bun simt, poate chiar nefireasca.

Poate vrea sa va arate cum e sa fie camera dupa dvs ... daca pe dvs va deranjeaza, nu credeti ca l-ar deranja si pe copil, sa stea mama cu camera pe el, sa nu bage copilul o clatita in gura pana nu face mama poza.

Inteleg ca, copilul are pana in 2 ani. Pe la varsta asta ... papa, somnic, treaba mica, mare... si cate o faza sau doua, sa mai prinda parintii niste energie. O fi alaptat, de n-o fi ramas si fara lapte. Mama sau chiar tatal, posibil sa treaca prin vreo faza post nastere. Creierul si toate cele ale copilului sunt in dezvoltare.

Vi s-a parut mai normal sa plecati cu copilul in starea aia si sa-l carati in brate aproape o ora. Vi s-a parut c-a adormit ca un inger in bratele dvs, dar nu v-ati dat seama ca l-ati secatuit de toate puterile, era ca o carpa in bratele dvs.

Oricum, daca ar fi vorba numai despre interesul copilului, si nu o increngatura cu drepturile sanselor egale ... instanta nu ar fi admis ordonanta. Daca parintii se inteleg, nu-s probleme. Dar daca nu se inteleg, sunt multe abateri de la firesc. In unele tari, sa impace capra si varza, ati fi fost trimis la consiliere, ati fi fost tinut sub observatie, la faza aia pe care ati facut-o va pierdeati dreptul la vizita (unii si-l pierd doar c-au intarziat la consiliere) ... nu e bine nici asa, sunt multe probleme, in unele cazuri chiar mai grave decat daca i-ar lasa pe parinti sa se descurce cum pot.

Copiii mai plang, dar cand e de "luat" ... nu stiu, eu am vazut si din experienta personala si la altii... ceva se intampla in comportamentul lor, copiii trec prin niste trairi in momentele alea, ii afecteaza. Am observat acelasi mod de impotrivire in felurite situatii, la copii diferiti. Eu nici din parc nu am luat copilul pana nu zicea ca vrea sa plece. Eu ziceam ca plecam in 5 minute, uneori nici nu treceau minutele, dar uneori trecea o ora pana era gata de plecare. Pe mine ma tulbura cand vad faze d'astea, poate pentru ca in copilarie am avut independenta totala. N-o fi normal, dar eu as fi ca un caine turbat daca cineva ar incerca sa treaca peste vointa mea. Bineinteles, ca adult nu-ti exteriorizezi trairile....

Ma puteti contrazice, cu siguranta sunt situatii, la marginea prapastiei, sa-l apuci si sa-l tragi de maneca... dar este oare bine sa treci peste consimtamantul izvorat din instinct, fara discernamant, sa-l "dezarmezi" sa nu se mai impotriveasca, in nici un fel, in nici o situatie?