Detașarea implică schimbarea angajatorului pe o perioadă anume. De asemenea, din cauza necesității de a garanta efectiv drepturile mai favorabile ale angajatului (fiind vorba de drepturile pe care le-ar avea la un angajator sau celălalt), este clar că o serie de date personale vor fi transferate de la un angajator la celălalt. Iar aici apare întrebarea „ce date pot fi transferate și de ce criterii trebuie să se țină cont?”. Citește articolul
Dreptul de a fi uitat sau dreptul la ștergerea datelor reprezintă unul din elementele de bază ale Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). Practic, persoanele pot cere ca datele pe care cineva le deține despre ele să fie șterse. Acest lucru este cu atât mai relevant atunci datele respective sunt publice (de exemplu, ele apar pe site-ul web al unei reviste). Însă dreptul la ștergerea datelor nu este unul absolut și poate fi limitat pentru a garanta libertatea de exprimare, de exemplu. Citește articolul
Împotriva sancțiunilor dispuse de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) se poate face contestație la tribunal, în cel mult 15 zile de la înmânarea/comunicarea documentului de sancționare. Citește articolul
Fără încercarea de a proteja datele personale pe care le prelucrează, firmele și celelalte entități care prelucrează date personale nu pot spune că fermitate că respectă dispozițiile Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). Criptarea datelor personale este un mijloc de a asigura protecția acestora. Cele mai importante utilizări ale criptării în contextul GDPR sunt în sfera stocării lor și a transferului dintr-un loc într-altul, pe dispozitive sau prin intermediul internetului. Citește articolul
Chiar dacă lumea e obișnuită uneori, atunci când merge la cumpărături, să vadă numele casierului pe bonul fiscal, acest lucru nu înseamnă neapărat că practica e legală. Din contră, dacă angajatul unui magazin n-ar vrea să-i apară numele pe bon, nimeni nu-l poate obliga să accepte acest lucru. Concret, legea nu prevede că firmele sunt obligate să includă pe bonuri numele casierului, iar un specialist consultat de redacția noastră spune că această practică n-are nicio justificare legală. Citește articolul
Instituțiile financiare nebancare (IFN) sunt un segment foarte important atunci când vine vorba despre implementarea Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). De ce? Pentru că activitatea unei astfel de companii poate implica lucru intens cu datele personale ale clienților. Citește articolul
Respectarea și aplicarea legislației de protecția datelor nu poate fi făcută într-un context separat de celelalte drepturi și libertăți fundamentale. Nu șubrezind libertatea de exprimare și barând dreptul la informare se respectă principiile prelucrării datelor personale. Chiar Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) impune autorităților să găsească un echilibru între protecția libertății de exprimare și protecția datelor personale, în contextul jurnalismului. Citește articolul
Reacțiile generate de Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) au fost și sunt multiple și variate. Totuși, cele mai dese reacții sunt cele referitoare la amenzile administrative pe care o companie le poate risca, dacă încalcă GDPR. Totuși, pentru previzibilitate, trebuie să existe și niște criterii pe baza cărora sunt aplicate amenzile administrative. Citește articolul
Numai mâine nu-i poimâine și se face jumătate de an de când a intrat în vigoare Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR). E totuși greșit să ne raportăm doar la intrarea în vigoare a GDPR-ului ca reper temporal, pentru că nu e ca și cum a ieșit, ca panseluța din asfalt, pe 23 mai. Știam de el cu ani înainte, având cam doi la dispoziție să-l pregătim. Entitatea publică responsabilă la noi de domeniul prelucrărilor de date personale este Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Am așteptat cu sufletul la gură să văd lucruri - nu mărețe, dar măcar cvasi-folositoare - din partea Autorității, de un an încoace; informații care să încerce să ofere un colac de salvare firmelor care au înotat în lacuri de nedumerire în ultimele luni de zile; informații explicite pentru românul de rând, vizat de prelucrări. Am așteptat de aproape mi-a ieșit sufletul printre dinți - degeaba. Citește articolul
Unul dintre drepturile persoanei ale cărei date personale sunt prelucrate de diverse entități este să ceară ștergerea acelor date - dreptul de a fi uitat. Dreptul nu poate fi exercitat însă oricum și nu ne dă mână liberă să impunem cuiva ștergerea acelor date în absolut orice condiții. Ce se întâmplă însă dacă datele acelea fac obiectul unor materiale jurnalistice? Cum ar putea funcționa dreptul de a fi uitat în acest context? Mai greu, cu atât mai mult dacă vorbim de o persoană publică, de un context care prezintă un deosebit interes public sau dacă chiar persoana vizată și-a popularizat singură datele respective, pe rețelele sociale. Citește articolul