Recent, Inspecția Muncii anunța rezultatele campaniei naționale de verificare a prestatorilor de servicii externe cu responsabilități în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă (SSM). În perioada 29 mai - 7 iunie, inspectorii au controlat 1707 întreprinderi și 1631 de servicii externe cu scopul de a asigura că activitățile de prevenire și protecție sunt conforme cu legislația în vigoare, descoperind peste 1.000 de neconformități pentru care au dispus măsuri de corectare și aplicând totodată aproape 800 de sancțiuni contravenționale, inclusiv 117 de amenzi totalizând 660.000 lei. Dar ce înseamnă aceste cifre pentru angajatori și angajați? Campania a avut două obiective principale: să verifice dacă serviciile externe de prevenire și protecție își îndeplinesc obligațiile legale și conștientizarea la nivel de angajatori că aceștia nu sunt exonerați de responsabilitățile lor în domeniu chiar dacă apelează la servicii externe. Citește articolul
De cele mai multe ori se consideră că angajatorul este singurul responsabil în privința securității și sănătății în muncă (SSM), însă ansamblul normativ care reglementează relațiile de muncă permit sau chiar obligă direct și indirect atât angajatorii, cât și salariații să participe la asigurarea condițiilor optime, sigure și care să nu pună în pericol sănătatea celor implicați în procesul de muncă. Citește articolul
Neluarea și nerespectarea măsurilor de securitate și sănătate în muncă sunt pedepsite inclusiv la nivelul Codului penal și fie că vorbim de fapte intenționate sau din culpă. De cele mai multe ori, ne indică practica, dosarele penale se deschid doar după ce s-a și întâmplat un accident de muncă, deși infracțiunile pe care le avem în discuție sunt unele de pericol, iar nu de rezultat. Inspecția Muncii ne-a spus că în 2022 au fost înaintate 45 de astfel de sesizări organelor de urmărire penală și că, de fapt, inspectorii au oricum posibilitatea să sisteze activitățile sau să oprească funcționarea echipamentelor de muncă în situații ce vizează nerespectarea legislației SSM. Citește articolul
Chiar şi firmele care lucrează cu furnizori de servicii în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă (SSM) trebuie să prevadă în regulamentul lor intern regulile din acest domeniu care trebuie respectate de salariaţi, au afirmat specialiştii într-o conferinţă recentă avocatnet.ro. Citește articolul
În contextul revenirii la muncă a multor salariați, pe durata stării de alertă, firmele trebuie să ia o serie de măsuri pentru a preveni îmbolnăvirea angajaților cu COVID-19, adică, printre altele, să instituie obligativitatea purtării măștilor de protecție și să facă zilnic un triaj epidemiologic. După cum apare și într-un ordin recent al autorităților, de stabilirea condițiilor pentru purtarea măștii și instruirea salariaților privind noile reguli de securitate și sănătate în muncă (SSM) se ocupă medicii de medicina munca și responsabilii SSM din firmă. Citește articolul
Salariatul care se ocupă de activitățile de prevenire și protecție ce țin de securitatea și sănătatea în muncă (SSM) este desemnat prin decizie scrisă a angajatorului, conform legislației în vigoare. Totuși, nu orice persoană poate fi responsabil cu SSM. Citește articolul
Activitățile de prevenire și de protecție pentru asigurarea securității și sănătății în muncă (SSM) sunt desfășurate în funcție de numărul de salariați al firmei. Astfel, dacă este vorba de o companie mai mică, de exemplu, chiar angajatorul este cel care poate să preia aceste responsabilități, însă în cazul unei companii mari este nevoie de desemnarea cel puțin a unui salariat ca responsabil cu SSM. Citește articolul
Companiile trebuie să desemneze unul sau mai mulți lucrători care să se ocupe de protecție și de prevenire, conform legislației din domeniul securității și sănătății în muncă (SSM). Dacă angajatorul nu are un lucrător competent să fie responsabil cu SSM, acesta trebuie să apeleze la servicii externe. Lipsa responsabilului cu SSM poate aduce angajatorului o amendă de până la 7.000 de lei. Citește articolul