Câți dintre noi nu au fost puși în situația de a semna rapid un document, poate sub presiunea momentului sau din prea multă încredere, fără a-i citi fiecare rând? În relațiile de muncă (și nu numai), o astfel de grabă sau neglijență poate avea consecințe serioase, iar o decizie recentă a Curții de Apel București ne arată cum o încetare a contractului individual de muncă (CIM) prin „acordul părților”, bazată pe o semnătură, a fost anulată datorită unei probe „surpriză”: o înregistrare audio. Dar, la fel de important, ne învață și că propria lipsă de vigilență ne poate costa, chiar și atunci când avem, parțial, dreptate. Citește articolul
În 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și Curtea Constituțională a României (CCR) au pronunțat decizii majore ce au influențat dreptul muncii, statutul consilierilor juridici și reglementările fiscale. Printre cele mai relevante se numără clarificarea termenului de preaviz la concediere, utilizarea înregistrărilor ca probe și reglementări privind pensiile speciale, munca în condiții speciale și statutul grefierilor. Retrospectiva acestor decizii, în articolul de azi: Citește articolul
Înalta Curte a decis că înregistrările convorbirilor telefonice între salariați sau între un salariat și un reprezentant al angajatorului pot fi admise ca probe în litigii, chiar și fără acordul interlocutorului, cu condiția ca utilizarea lor să fie strict proporțională cu exercițiul dreptului la probă și să nu încalce dreptul la viață privată. Decizia Curții a apărut azi în Monitorul Oficial. Citește articolul