ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Concediere pentru necorespundere profesională: un litigiu pornit de la nerespectarea unui drept recunoscut de lege și o decizie dată cu ignorarea altora

O hotărâre judecătorească recent analizată scoate în evidență o serie de erori procedurale și o aparentă lipsă de rigoare din partea angajatorului care pot duce la anularea completă a unei decizii de concediere. Cazul, referitor la terminarea contractului pentru necorespundere profesională, s-a finalizat în primă instanță cu reintegrarea angajatei, plata drepturilor salariale restante și acordarea de daune morale. Dincolo de soluția punctuală, speța scoate în evidență șapte aspecte esențiale privind conduita angajatorului, respectarea procedurilor legale și drepturile angajaților. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Hărțuire morală în administrația publică, sancționată în primă instanță

Tribunalul a sancționat două persoane din conducerea unei unități administrativ-teritoriale (UAT) pentru hărțuirea morală a directorului unui serviciu public local, obligându-le să înceteze comportamentul abuziv, să plătească daune morale și să publice decizia instanței. Reclamantul a fost supus unor presiuni constante, denigrări publice, acuzații nefondate și modificări ale fișei postului, care i-au cauzat probleme psihologice și fizice dovedite medical. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Sancțiune anulată parțial și cinci lecții esențiale despre hărțuire, procedură disciplinară și proporționalitate dintr-un caz real dedus judecății

Tribunalul Suceava a anulat parțial o sancțiune disciplinară de concediere, înlocuind-o cu avertisment scris și dispunând reintegrarea salariatului, înlăturând două dintre cele trei abateri disciplinare reținute și sancționate de angajator. Deși procedura disciplinară a fost validată, instanța a înlăturat acuzațiile de hărțuire și conflict de interese, reținând doar refuzul îndeplinirii temporare a sarcinilor de serviciu. Cazul de față evidențiază, printre altele, diferența dintre standardele politicilor interne anti-hărțuire și cerințele legale mai restrictive pe care le aplică instanțele și importanța dovedirii elementelor legale ale hărțuirii în instanță. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Nulitatea regulamentului intern pentru lipsa consultării: lecții dintr-un caz colectiv despre dialog social și predictibilitate în evaluare

Un conflict colectiv de muncă soluționat recent de Tribunalul Vaslui aduce în lumină importanța capitală a respectării procedurilor legale în relațiile de muncă, în special a dialogului social. Sindicatul a solicitat constatarea nulității absolute a Regulamentului Intern (RI) modificat printr-o decizie a directorului general al companiei, invocând în principal lipsa consultării obligatorii prevăzute de lege, dar și caracterul abuziv și imprevizibil al unor noi criterii de angajare și evaluare.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Sancționarea telesalariatului care a refuzat să se prezinte la instruirile de SSM și PSI la sediul angajatorului

În cazul unei telesalariate sancționate pentru refuzul de a se prezenta la instruirile SSM și PSI la sediul angajatorului, instanțele au considerat că regimul de telemuncă nu exclude obligația participării la instruiri față în față atunci când angajatorul consideră această formă de instruire potrivită. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Proporționalitatea sancțiunilor disciplinare: când concedierea nu e răspunsul adecvat gravității faptelor

Când vine vorba de sancționare disciplinară, angajatorii ar trebui să aibă o abordare echilibrată, evitând sancțiunile extreme în cazuri discutabile și respectând criteriile de legalitate, temeinicie și proporționalitate. O abatere disciplinară, chiar reală, nu justifică întotdeauna cea mai severă măsură, adică concedierea. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Un angajator, obligat la plata despăgubirilor pentru epuizarea profesională a unui angajat. Chiar și în lipsa unei reglementări exprese a burnoutului, angajații își pot găsi dreptatea în instanță

Legislația actuală permite angajaților să solicite despăgubiri pentru burnout în instanță, chiar în absența unei reglementări specifice. Un exemplu în acest sens vine de la Tribunalul Cluj, care a acordat daune materiale și morale unei angajate diagnosticate cu sindrom de burnout, după ce a constatat că angajatorul și-a organizat defectuos activitatea, alocându-i un volum excesiv de muncă, echivalentul muncii mai multor angajați la un loc. Instanța a stabilit că societatea a încălcat obligațiile privind protecția sănătății angajaților, ignorând semnalele de deteriorare a stării de sănătate și exercitând presiune constantă, fără a oferi suport sau posibilitatea de delegare a sarcinilor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Activitatea prestată de judecători în condițiile unei scheme incomplete de personal NU constituie muncă suplimentară. Decizia ICCJ, în Monitorul Oficial

Activitatea pe care o prestează judecătorii în condiţiile existenței unei scheme incomplete de personal nu constituie muncă suplimentară și nici nu poate fi remunerată ca atare, a clarificat Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) printr-o decizie publicată joi în Monitorul Oficial. Munca suplimentară este doar cea prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Retrospectivă 2024

Spețe utile în abordarea problemelor de muncă: de la evaluări deficitare, beneficii neasumate contractual și desființări de posturi efectuate ne(legal)

Numeroase dintre prevederile legale incidente în raporturile de muncă pun probleme în practică. Adesea, nici chiar opiniile instanțelor nu sunt unitare pe același subiect. Dincolo de acest aspect însă, jurisprudența rămâne un reper important pentru a ști cum se raportează judecătorii la anumite aspecte legale deosebit de importante - cum sunt cele legate de concedieri, de organizarea activității angajatorului, avantajele oferite salariaților, formalitățile ce țin de anumite acte emise de angajatori și nu numai. O retrospectivă a unor spețe interesante prezentate anul acesta în domeniul muncii, în cele ce urmează: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Mii de ore peste program și un CCM care legitimează munca suplimentară în situații nelegale

Miile de ore suplimentare adunate într-o perioadă de 25 - 30 de luni de muncă reprezintă o chestiune (un abuz) cu care ne-am mai întâlnit, indiferent că vorbim de angajații de la privat sau din sistemul public. Reperele esențiale legate de timpul de muncă, de repaus, scopul și condițiile de efectuare a muncii suplimentare, cel mai adesea complet trecute cu vederea. În speța pe care o avem azi în față însă cel mai șocant aspect e chiar o prevedere din contractul colectiv de muncă, prin care părțile, cu încălcarea flagrantă a legii, au decis să legitimeze munca suplimentară în situații aproape absurde. Citește articolul