În dinamica relațiilor de muncă există o linie fină, dar esențială, între dreptul legitim al angajatorului de a organiza și controla activitatea și abuzul de drept care lezează demnitatea și viața privată a salariatului. Două dintre cele mai sensibile puncte de contact, unde această linie este frecvent testată, sunt organizarea programului de lucru și utilizarea sistemelor de supraveghere video. Atunci când ambele instrumente sunt folosite ca pârghii într-o campanie de șicanare ne aflăm pe teritoriul hărțuirii morale, iar o decizie recentă a unei instanțe de apel din România tranșează un astfel de caz, arătând cum fapte administrative aparent distincte – o cameră de supraveghere intruzivă, o sancțiune nelegală, o schimbare de ture și o delegare punitivă – pot constitui, în ansamblul lor, un abuz sistematic ce obligă angajatorul la plata de daune morale pentru hărțuire. Citește articolul
Relațiile de muncă sunt, prin natura lor, dinamice și supuse unor multiple provocări. Una dintre acestea, cu implicații semnificative atât pentru angajator, cât și pentru salariat, vizează modificarea contractului individual de muncă. Deși principiul de bază este cel al acordului de voință, Codul muncii prevede și excepții, printre care modificarea unilaterală a locului și felului muncii ca măsură de protecție a salariatului. O speță interesantă, în articolul de azi: Citește articolul
Câți dintre noi nu au fost puși în situația de a semna rapid un document, poate sub presiunea momentului sau din prea multă încredere, fără a-i citi fiecare rând? În relațiile de muncă (și nu numai), o astfel de grabă sau neglijență poate avea consecințe serioase, iar o decizie recentă a Curții de Apel București ne arată cum o încetare a contractului individual de muncă (CIM) prin „acordul părților”, bazată pe o semnătură, a fost anulată datorită unei probe „surpriză”: o înregistrare audio. Dar, la fel de important, ne învață și că propria lipsă de vigilență ne poate costa, chiar și atunci când avem, parțial, dreptate. Citește articolul
Într-un litigiu de muncă recent finalizat la Tribunalul București, un fost angajat a fost obligat să restituie angajatorului său o sumă considerabilă pe care o primise inițial cu titlu de sporuri salariale. Cazul ilustrează consecințele modificării unei hotărâri judecătorești în căile de atac și principiul restituirii plăților nedatorate. Citește articolul
Cazul unei salariate din domeniul HoReCa, ce a susținut că și-a prezentat demisia verbal și a fost încurajată să plece imediat, dar a fost ulterior concediată disciplinar pentru absențe nemotivate, oferă lecții valoroase atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. Citește articolul
Litigiile de muncă ce privesc concedierea salariaților, mai ales a celor cu funcții de conducere, aduc adesea în discuție multiple aspecte de procedură și de fond, iar o recentă decizie Curții de Apel București oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care sunt cântărite abaterile disciplinare, termenele procedurale și, nu în ultimul rând, dificultatea probării unor pretenții precum plata orelor suplimentare. Cazul, complex prin multitudinea acuzațiilor aduse unui manager de filială, demonstrează că, deși unele acuzații pot fi înlăturate pentru vicii de formă sau lipsă de probe, anumite fapte, considerate esențiale pentru rolul managerial pot justifica, în final, măsura extremă a desfacerii contractului individual de muncă. Citește articolul
Încetarea contractului individual de muncă prin acordul părților poate fi anulată atunci când consimțământul angajatului este viciat prin violență morală. Tribunalul Galați a decis recent că presiunile și amenințările exercitate asupra unei angajate pentru a semna un acord de încetare, în contextul unui incident legat de bunuri neachitate, constituie un viciu de consimțământ. Citește articolul
O dispută juridică privind o concediere disciplinară a parcurs un traseu sinuos prin instanțele de judecată, culminând cu o decizie a curții de apel ce merită o atenție deosebită. Absența nemotivată a angajatului de la serviciu lovește chiar în „inima” raportului de muncă, iar cazul de față reconfirmă faptul că angajatorii nu sunt lipsiți de pârghii în fața abaterilor disciplinare ale angajaților, inclusiv a absențelor nemotivate. Citește articolul
Reintegrarea dispusă de instanță după o concediere nelegală trebuie să fie efectivă, nu formală. Un caz de la Tribunalul Constanța ilustrează situația unui șef de serviciu din cadrul Avizărilor Rutiere care, după anularea concedierii, a fost "reintegrat" într-un alt serviciu, apoi delegat la cimitir, unde i s-au atribuit sarcini de igienizare, transport de tomberoane și tras clopotele. Instanța a stabilit că reintegrarea presupune identitate de post, inclusiv loc de muncă și atribuții, obligând angajatorul public să reînființeze postul desființat și să respecte hotărârea judecătorească inițială. Citește articolul
O situație de concediere pentru necorespundere profesională, mai exact, cazul particular în care „necorespunderea” este fundamentată, în viziunea angajatorului, pe lipsa unor studii de specialitate pe care salariatul nu le deținea, oricum, nici la momentul angajării, scoate în evidență o serie de aspecte de care atât angajatorii, cât și lucrătorii, trebuie să țină cont în cazul acestor concedieri. Citește articolul