Folosirea brățărilor electronice în cazul unor inculpați și al unor condamnați, precum și în cazurile de violență domestică, devine un deziderat mai aproape de realitate, după ce o lege ce reglementează monitorizarea electronică a fost publicată marți în Monitorul Oficial. Legea oficializată aseară prevede cum vor fi folosite brățările electronice, cine va fi organul de supraveghere, dar și înființarea unei infrastructuri naționale în care monitorizarea să poată funcționa. De asemenea, noua lege stabilește că monitorizarea electronică a unor inculpați și condamnați se va face, în sistem pilot, începând din martie 2022. Citește articolul
Pentru că (și) legslația română prevede, în anumite situații, că bunurile folosite pentru comiterea unei infracțiuni sunt confiscate, pot apărea situații în care acele bunuri aparțin unor persoane de bună-credință, care nu erau implicate - în niciun fel - în activitatea criminală respectivă. Cu alte cuvinte, aceste persoane nici măcar nu știau pentru ce le era folosit bunul. În asemenea situații, confiscarea bunului în cauză le-ar afecta puternic dreptul de proprietate, iar Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat, în 14 ianuarie, asupra acestei probleme, reținând că bunurile persoanelor de bună-credință nu ar trebui confiscate, când sunt folosite pentru comiterea unei infracțiuni. Citește articolul
Faptele penale de natură sexuală ce privesc minori sunt pedepsite mai aspru, iar formele grave ale infracțiunilor, ce presupun comiterea lor de către membri de familie, vizează şi persoanele care convieţuiesc cu minorul-victimă, după ce legea care modifică Codul Penal în privinţa acestor fapte a fost publicată vineri în Monitorul Oficial. Citește articolul
Într-o hotărâre pronunțată joi, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că, atunci când vine vorba de infracțiuni intenționate săvârșite prin violență, nu se pune problema ca despăgubirile să acopere integral prejudiciile, dar nici nu trebuie să aibă valori derizorii. Apoi, decizia stabilește că, dacă nu au transpus legislația comunitară în timp util, statele membre ale Uniunii Europene trebuie să acorde o despăgubire oricărei victime, inclusiv celor ce au reședința în țara în care a avut loc evenimentul. Această decizie vine în contextul în care legislația europeană din domeniu vizează doar evenimentele petrecute în altă țară decât cea în care trăiește victima, iar, uneori, statele UE acordă despăgubiri ce sunt doar simbolice. Citește articolul
Îndemnarea persoanelor, prin orice mijloace, să comită infracțiuni poate aduce celui care face acest lucru inclusiv pedepse cu închisoarea, potrivit Codului penal în vigoare. Astfel, în condițiile în care România se află în stare de urgență din cauza epidemiei de coronavirus, iar adunarea oamenilor la interior sau în grupuri mari este interzisă, Prefectura județului Maramureș anunță că o persoană care a încercat să convingă mai mulți oameni să meargă la biserică de Paște are acum dosar penal. Citește articolul
Printr-o serie de ordonanțe militare, autoritățile au impus până acum măsuri drastice pentru combaterea efectelor coronavirusului, inclusiv interzicerea tuturor deplasărilor, în afară de cele justificate prin motive serioase cum sunt urgențele, cumpărăturile de alimente sau deplasările în interes de serviciu. Persoanele fizice care nu respectă aceste măsuri riscă de azi sancțiuni mult mai mari. În plus, tot de azi, firmele care încalcă prevederile ordonanțelor militare riscă nu doar amendarea, ci și sancțiuni complementare. Citește articolul
Autoritățile vor aplica pedepse mai drastice atât celor ce mint în declarații sau chiar omit să declare anumite informații, cât și celor care nu respectă măsurile impuse în anumite perioade, inclusiv carantina sau izolarea. Înăsprirea pedepselor se regăsește într-o ordonanță de urgență a Guvernului oficializată recent și vine ca urmare a înmulțirii cazurilor în care cei veniți din zone în care sunt înregistate multe cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19 nu declară acest lucru sau nu respecta carantina impusă. Citește articolul
După cum stabilește Codul penal în vigoare, pentru comiterea de infracțiuni în perioadele în care este instituită starea de urgență se poate aplica pedeapsa maximă pentru respectiva încălcare a legislației sau, în cazurile mai deosebite, pedeapsa cu închisoarea se poate majora cu până la doi ani. Luăm în discuție acest caz deoarece, pe fondul înmulțirii cazurilor de îmbolnăviri cu COVID-19, președintele a decretat, la începutul acestei săptămâni, stare de urgență la nivelul întregii țări. Citește articolul
Înscrierea unei persoane pe mai multe liste electorale sau falsificarea documentelor de vot sunt doar câteva dintre faptele legate de organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale din acest an, care pot aduce celor care le săvârșesc sancțiuni contravenționale și chiar penale. Citește articolul
Un regulament european care va facilita recunoașterea și eficientizarea implementării anumitor măsuri penale -- de indisponibilizare și confiscare -- a fost adoptat recent la nivel european, urmând să intre în vigoare peste doi ani direct în toate statele membre ale Uniunii, deci și în România. Cu alte cuvinte, regulamentul se va aplica direct în toate statele UE, fără să fie necesară o implementare la nivel de țară. Citește articolul