OG-ul prin care autoritățile stabilesc exact instituțiile care pot utiliza informațiile din Registrul conturilor bancare ținut de Fisc - precum Poliția, Direcția Națională Anticorupție (DNA) și altele - și cum se poate face acest lucru a fost publicat marți în Monitorul Oficial. Prevederile acestuia vor intra în vigoare la trei zile de la data publicării, adică începând din 3 septembrie 2021. Prin acest OG, care cuprinde detaliile privind utilizarea informațiilor financiare și de alt tip cuprinse în registrul amintit, funcțional de la începutul acestui an, se are în vedere transpunerea în legislația națională a măsurilor stabilite la nivel european de facilitare a utilizării acestor tipuri de informații în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni. Citește articolul
Din cauza faptului că instanțele și parchetele din țară nu aveau o practică unitară legată de soluționarea cauzelor ce vizau infracțiuni sexuale cu minori, fapt scos la iveală și de un raport al Inspecției Judiciare realizat pe durata unui an, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a adoptat o serie de propuneri de modificări ale Codului penal, ce urmează a fi înaintate Ministerului Justiției și Guvernului. Printre schimbările vizate se numără și stabilirea clară a faptului că orice act sexual cu un minor de sub 14 ani să fie calificat drept viol. Citește articolul
Șoferii condamnați penal definitiv pentru că au condus sub influența alcoolului riscă încă o pedeapsă sau o amendă penală dacă se urcă la volan pe drumurile publice după pronunţarea hotărârii definitive de condamnare şi până la anularea efectivă a permisului de conducere, conform unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) publicate marți în Monitorul Oficial, care se aplică deja. Citește articolul
Sclavia, traficul de persoane și cel de minori au fost incluse în lista infracţiunilor pentru care prescripţia nu înlătură răspunderea penală, potrivit unei legi care modifică de azi Codul penal. Aceeași lege prevede pedepse mai dure pentru nedenunțarea unor fapte. Citește articolul
Folosirea brățărilor electronice în cazul unor inculpați și al unor condamnați, precum și în cazurile de violență domestică, devine un deziderat mai aproape de realitate, după ce o lege ce reglementează monitorizarea electronică a fost publicată marți în Monitorul Oficial. Legea oficializată aseară prevede cum vor fi folosite brățările electronice, cine va fi organul de supraveghere, dar și înființarea unei infrastructuri naționale în care monitorizarea să poată funcționa. De asemenea, noua lege stabilește că monitorizarea electronică a unor inculpați și condamnați se va face, în sistem pilot, începând din martie 2022. Citește articolul
Inspectorii Direcției generale antifraudă fiscală (DGAF), din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), vor putea trimite somații contribuabililor care refuză să predea documentele cerute în cadrul verificărilor. Astfel, cei care ignoră somațiile vor risca să facă până la șase ani de închisoare. Așa prevede un proiect de ordin pus miercuri în dezbatere la ANAF. Măsura vine ca o corectură la situația actuală - sesizările inspectorilor sunt clasate de organele penale tocmai din cauză că cei verificați primesc o invitație de a prezenta acte, nu o somație. Citește articolul
Pentru că (și) legslația română prevede, în anumite situații, că bunurile folosite pentru comiterea unei infracțiuni sunt confiscate, pot apărea situații în care acele bunuri aparțin unor persoane de bună-credință, care nu erau implicate - în niciun fel - în activitatea criminală respectivă. Cu alte cuvinte, aceste persoane nici măcar nu știau pentru ce le era folosit bunul. În asemenea situații, confiscarea bunului în cauză le-ar afecta puternic dreptul de proprietate, iar Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat, în 14 ianuarie, asupra acestei probleme, reținând că bunurile persoanelor de bună-credință nu ar trebui confiscate, când sunt folosite pentru comiterea unei infracțiuni. Citește articolul
Faptele penale de natură sexuală ce privesc minori sunt pedepsite mai aspru, iar formele grave ale infracțiunilor, ce presupun comiterea lor de către membri de familie, vizează şi persoanele care convieţuiesc cu minorul-victimă, după ce legea care modifică Codul Penal în privinţa acestor fapte a fost publicată vineri în Monitorul Oficial. Citește articolul
Într-o hotărâre pronunțată joi, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că, atunci când vine vorba de infracțiuni intenționate săvârșite prin violență, nu se pune problema ca despăgubirile să acopere integral prejudiciile, dar nici nu trebuie să aibă valori derizorii. Apoi, decizia stabilește că, dacă nu au transpus legislația comunitară în timp util, statele membre ale Uniunii Europene trebuie să acorde o despăgubire oricărei victime, inclusiv celor ce au reședința în țara în care a avut loc evenimentul. Această decizie vine în contextul în care legislația europeană din domeniu vizează doar evenimentele petrecute în altă țară decât cea în care trăiește victima, iar, uneori, statele UE acordă despăgubiri ce sunt doar simbolice. Citește articolul
Îndemnarea persoanelor, prin orice mijloace, să comită infracțiuni poate aduce celui care face acest lucru inclusiv pedepse cu închisoarea, potrivit Codului penal în vigoare. Astfel, în condițiile în care România se află în stare de urgență din cauza epidemiei de coronavirus, iar adunarea oamenilor la interior sau în grupuri mari este interzisă, Prefectura județului Maramureș anunță că o persoană care a încercat să convingă mai mulți oameni să meargă la biserică de Paște are acum dosar penal. Citește articolul