UPDATE: Proiect: Multe dintre probele folosite acum într-un proces penal să nu mai poată fi folosite

Schimbări importante cu privire la infracțiuni, cercetarea și pedepsirea infractorilor sunt dezbătute în această perioadă de o comisie comună a Senatului și Camerei Deputaților. Proiectul de lege privind modificarea Codului de procedură penală trebuie dezbătut și votat în fiecare Cameră a Parlamentului, întâi de toate, apoi, în forma adoptată de Legislativ, va ajunge pe masa șefului statului pentru aprobare. Dacă acesta îl aprobă, abia apoi, după publicarea în Monitorul Oficial, modificările la procedura penală vor intra în vigoare.

În primul rând, se va limita folosirea unor probe sub forma unor înregistrări care, incidental, indică comiterea unor altor infracțiuni decât cele pe care le căutau organele inițial.

"Convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate şi înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării, care nu au legătură cu infracţiunea sau persoanele care fac obiectul cercetării ori care nu contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală. Acestea se arhivează la sediul parchetului, în locuri speciale, în plic sigilat, cu asigurarea confidenţialităţii și pot fi puse la dispoziția celui vizat, la solicitarea acestuia. La soluţionarea definitivă a cauzei, acestea vor fi șterse sau, după caz, distruse de către procuror, încheindu-se în acest sens un proces-verbal, dacă nu s-a obținut mandat de interceptare și pentru restul convorbirilor. În cazul în care pe parcursul derulării activității de interceptare sau înregistrare a convorbirilor, comunicărilor sau conversațiilor rezultă indicii săvârșirii și ai altor infracțiuni, poate fi cerută completarea mandatului și cu privire la acele infracțiuni. Convorbirile, comunicările sau conversaţiile interceptate şi înregistrate, pot fi folosite numai pentru probarea faptei ce formează obiectul cercetării ori contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor pentru care s-a solicitat autorizarea de la judecătorul de drepturi și libertăți, restul consemnărilor rezultate din mandatul de supraveghere tehnică urmând a fi distruse în termen de 30 de zile de la obținerea acestora", scrie în proiectul cu pricina (chestiunea nu se regăsește momentan în lege).

Parlamentarii propun, de asemenea, ca orice persoană, indiferent de calitatea pe care o are într-o anchetă, care a fost subiectul (chiar și incidental) al unei măsuri de supraveghere, să afle despre acest lucru, ulterior, în maximum zece zile de la încetarea măsurii.

Persoanele anunțate despre faptul că au supravegheate vor putea contesta acest lucru, la instanța de judecată, din aproape toate punctele de vedere: legalitatea măsurii, temeinicia și proporționalitatea măsurii. Chestiunea aceasta ar fi introdusă ca noutate în Codul de procedură, după cum reiese din proiect. Dacă judecătorii vor admite contestația, proba respectivă va fi eliminată cu totul și nu va mai putea folosită în nicio situație. De pildă, persoana care, deși nu e vizată de anchetă, a apărut într-o înregistrare, va putea să conteste măsura de supraveghere și, dacă va câștiga, proba care ar fi putut fi folosită (dar nu împotriva sa) va fi eliminată cu totul.

În plus, au mai propus parlamentarii, informațiile și datele rezultate din mandatele de supraveghere obținute cu Serviciul Român de Informații nu vor mai putea fi folosite decât în cauzele unde se investighează chestiuni ce afectează siguranța națională.

Apoi, datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală și pentru care a fost autorizată percheziția în acea cauză se vor şterge definitiv din copiile efectuate în baza legii. Potrivit propunerii, ele nu vor mai putea fi folosite în alte cauze penale și pentru dovedirea altor fapte, pentru care nu există mandat de percheziție. Similar, la fel se va întâmpla și cu obiectele, înscrisurile sau datele informatice predate sau ridicate silit.

În fine, propunerea parlamentară mai conține și următoarele precizări:

• pentru ca să poată fi folosite efectiv în proces, mijloacele de probă vor trebui să poată fi verificate din punct de vedere al legalității obținerii lor și vor trebui expertizate;
• martorul va putea să refuze să depună mărturie cu privire la acele fapte sau împrejurări care ar putea atrage răspunderea sa pentru comiterea unei fapte penale; în plus, martorul va putea fi însoțit de avocatul său la audieri și se va putea consulta cu acesta în tot timpul;
• declarațiile suspectului/inculpatului vor trebui obligatoriu înregistrate audio (nu și video), altfel declarațiile nu vor putea fi folosite la nimic;
• doar cu permisiune de la judecător vor mai putea procurorii să ceară vreunei bănci sau altei instituții financiare detalii referitoare la situația financiară a unei persoane; de asemenea, procurorii vor trebui să arate care sunt infracțiunile pe care le urmăresc, comise de fiecare persoană supusă acestor verificări.

Atenție! Proiectul de lege privind modificarea Codului de procedură penală NU se aplică momentan. Pentru a putea intra în vigoare, acesta trebuie să fie adoptat în Parlament, promulgat prin decret de șeful statului și publicat în Monitorul Oficial.