Mai multe propuneri legislative, inclusiv una ce vizează autonomia Ținutului Secuiesc, adoptate tacit la Camera Deputaților

__________

ACTUALIZARE (15.04.2022): Proiectele de la punctele 1 și 2 au fost respinse definitiv de parlamentari, între timp, și nu se pot aplica. Proiectul de la punctul 3 a devenit Legea 184/2020, iar cel de la punctul 4 a devenit Legea 133/2020, însă acestea au suferit modificări de formă până la adoptarea finală.
__________

1. Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc este cuprins într-una dintre propunerile legislative ce au trecut tacit de Camera Deputaților și stabilește ca locuitorii Ținutului Secuiesc să se constituie în comunitate autonomă, "în scopul asigurării egalității de șanse a cetățenilor și protecției identității naționale maghiare", după cum scrie în primul articol al documentului.

Potrivit propunerii, regiunea ar urma să aibă drept de decizie și de gestionare în domeniile care aparțin competențelor specifice, steag propriu, iar, în cadrul ținutului, limba maghiară ar urma să aibă același statut precum limba română. În textul propunerii se subliniază faptul că "[a]utonomia regiunii nu afectează integritatea teritorială și suveranitatea statului Român".

Din regiunea autonomă ar urma să facă parte actualele județe Covasna și Harghita, dar și o parte a județului Mureș.

Pentru a vedea parcursul parlamentar detaliat al proiectului, urmărește articolul de aici.

2. Mandatele primarilor și aleșilor locali ar urma să se prelungească. Mai exact, de la patru la cinci ani. Asta prevede cea de-a doua propunere legislativă ce a trecut tacit de Camera Deptaților și care este acum în dezbatere la Senat.

Potrivit inițiatorilor, prelungirea mandatelor, la cinci ani, pentru consilierii locali și cei județeni, precum și pentru primari/ viceprimari și președinți/ vicepreședinți de consilii județene ar acoperi "nevoia de stabilitate și de continuitate în deciziile care privesc colectivitățile locale, precum și derularea în bune condiții a eventualelor proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile".

3. Infractorii nu pot fi profesori. Sau directori ori inspectori. Cea de-a treia propunere legislativă trecută de deputați fără vot joi prevede, mai exact, că nu vor putea ocupa o funcție didactică, didactică auxiliară sau o funcție de conducere, de îndrumare și control cei ce au fost condamnați penal definitiv la pedepse cu închisoarea pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării (de exemplu, amnistia intervenită până la condamnare, prescripţia răspunderii penale, lipsa plângerii prealabile ș.a).

De asemenea, aceeași restricție ar urma să se aplice și funcțiilor de cercetare din învățământul superior.

4. În fine, ultima propunere legislativă trecută de Camera Deputaților prin adoptare tacită vizează, ca și documentul de la numărul anterior, modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Concret, propunerea stabilește ca, începând cu anul școlar 2021-2022, în toate școlile, unui consilier școlar să-i fie alocat un număr de cel puțin 600 de elevi, respectiv 300 de preșcolari.

Acest lucru ar urma să aducă, potrivit inițiatorilor, avantaje precum asigurarea desfășurării optime a asistenței psihopedagogice și a consilierii profesionale a elevilor și creșterea numărului de posturi de psihologi școlari.