UPDATE: Noile reguli privind confiscarea extinsă a averilor ilicite intră joi în vigoare

Legea nr. 228/2020 modifică prevederile din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal ce vizează tipul de infracţiuni asupra cărora se poate decide confiscarea extinsă, eliminând condiţiile existente anterior:

„Sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele prevăzute la art. 112, când faţă de o persoană se dispune condamnarea pentru o faptă susceptibilă să îi procure un folos material şi pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare, instanţa îşi formează convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale. Convingerea instanţei se poate baza inclusiv pe disproporţia dintre veniturile licite şi averea persoanei".

În prevederile anterioare ale Codului Penal erau supuse confiscării extinse foloasele materiale obţinute din infracţiuni precum traficul de droguri, de organe, de persoane şi exploatarea lor, spălarea de bani, gestionarea unui grup infracţional organizat, falsificarea banilor, divulgarea secretului economic, deturnarea de fonduri, infracţiuni privind jocurile de noroc, corupţie, evaziune fiscală sau fraudă informatică.

Practic, noua formă a articolului nu se mai referă doar la o serie de infracțiuni, ci la toate cele pentru care legea prevede măcar patru ani de închisoare şi din care s-au obţinut foloase materiale.

Un alt articol important conținut de Legea nr. 228 prevede: "Confiscarea extinsă se dispune asupra bunurilor dobândite de persoana condamnată într-o perioadă de 5 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei. Confiscarea extinsă poate fi dispusă şi asupra bunurilor transferate către terţi, dacă aceştia ştiau sau ar fi trebuit să ştie că scopul transferului a fost evitarea confiscării".

Anterior modificării aduse de Legea 228, se menţiona că pentru aplicarea confiscării extinse trebuia să se aplice simultan condiţia ca averea să fie mai mare decât veniturile persoanei condamnate şi condiţia ca instanţa să fie convinsă că averea provine din activităţi infracţionale.

Noua lege efectuează o serie de modificări şi asupra Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Dacă, anterior, în lege scria că se puteau lua măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau extinse, articolul din Legea nr. 228 menţionează că luarea de măsuri asiguratorii de către procuror este obligatorie "pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a acestor bunuri".

Documentul mai conține o serie de modificări la Codul de procedură penală privind audierea inculpaţilor prin intermediul videoconferinţei, când inculpatul nu se poate prezenta fizic în instanţă. Audierea prin videoconferinţă nu poate avea loc decât în prezenţa avocatului.

„Instanţa dispune suspendarea judecăţii numai dacă, luând în considerare toate circumstanţele cauzei, apreciază că suspectul sau inculpatul nu ar putea fi audiat la locul unde se află sau prin intermediul videoconferinţei ori că audierea lui în acest mod ar aduce atingere drepturilor sale ori bunei desfăşurări a judecăţii” și „[d]acă nu se dispune suspendarea judecăţii, audierea suspectului sau inculpatului la locul unde se află sau prin videoconferinţă nu poate avea loc decât în prezenţa avocatului”, sunt menţiuni aduse de lege.

Astfel, legea transpune în legislaţia noastră unele articole din Directiva Europeană 2014/42 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în UE, precum şi a unui articol din Directiva Europeană 2016/343 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent în cadrul procedurilor penale.