Prezentată publicului, în 2020, ca o măsură de debirocratizare, eliminarea prin lege a limitei de sedii sociale la aceeași adresă a dus, în doar câțiva ani, la ușurarea anumitor nereguli care au impact inclusiv în zona fiscală. Sau cel puțin așa reiese din verificările derulate recent de Curtea de Conturi a României la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Însă întrebarea esențială acum este dacă problema este eliminarea, în sine, a limitei sau lipsa de reacție a ANAF în a ajusta parametrii analizei de risc? Citește articolul
Sediile sociale comune pentru zeci, sute sau chiar mii de firme ar trebui să devină un indicator de risc fiscal utilizat în activitatea de control a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), subliniază, într-un comunicat recent, Curtea de Conturi a României. Aceasta deoarece s-a constatat că, cel puțin la nivelul anului 2023, existau peste 2.000 de adrese care figurau ca sedii sociale pentru peste 47.000 de contribuabili ce însumau datorii la stat de aproape 30 miliarde lei. Citește articolul
Formularele prin care Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) află date despre evazioniștii din comerțul online produc deja efectele scontate, conform datelor furnizate recent redacției noastre. Astfel, în baza informațiilor din formularele D395 și F7000, care sunt depuse de intermediari, ANAF a identificat și notificat, în 2023 și 2024, mii de persoane care nu se conformaseră. Citește articolul
Declarația 397, ce a fost introdusă de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru a depista mai ușor evazioniștii din domeniul ridesharing-ului, nu este singurul formular prin care contribuabilii ce acționează ca intermediari de afaceri transmit informații (despre cei cu care colaborează) către ANAF. În anii recenți au mai apărut trei astfel de declarații și n-ar fi exclus ca numărul acestora să continue să crească, încet-încet. Citește articolul
De câțiva ani, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) face, tot mai des, eforturi în direcția depistării evazioniștilor cu ajutorul unor intermediari. Vorbim, mai precis, de entități care dețin informații despre (potențialii) evazioniști care altfel n-ar ajunge la direct la inspectorii fiscali. Cel mai recent efort în acest sens este apariția declarației 397, care vizează activitățile de transport alternativ (sau, în engleză, „ridesharing”). Citește articolul
Firmele și PFA-urile care activează în domeniul transportului alternativ de persoane (ridesharing) și care nu-și îndeplinesc obligațiile fiscale de angajatori, în relație cu șoferii lor, urmează să fie depistate printr-o declarație nouă, potrivit unui ordin oficializat recent. În urma verificărilor preliminare pe care le-a făcut, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a descoperit că numărul șoferilor care lipsesc din evidențele oficiale (adică pentru care nu se achită taxe salariale) se ridică la ordinul zecilor de mii. Noul formular este depus exclusiv de proprietarii aplicațiilor de ridesharing. Citește articolul
Autoritățile fiscale ar trebui să introducă un mecanism clar prin care firmele să poată confirma primirea somațiilor transmise de Direcția generală antifraudă fiscală (DGAF), sunt de părere specialiștii de la EY România. Practic, dacă un contribuabil nu poate dovedi primirea somației, se consideră că a fost refuzată implicit colaborarea cu inspectorii DGAF, ceea ce poate duce la o sesizare penală și, eventual, la o pedeapsă cu închisoarea. Citește articolul
De câteva săptămâni, inspectorii Direcției generale antifraudă fiscală (DGAF) din cadrul Fiscului pot trimite somații contribuabililor pentru prezentarea documentelor necesare în cadrul verificărilor. Asta înseamnă că ignorarea somațiilor se poate traduce în pedepse penale. În acest context, Luisiana Dobrinescu de la Dobrinescu Dobrev recomandă firmelor să trateze solicitările inspectorilor cu seriozitate, însă opinează că și reprezentanții DGAF ar trebui să fie de bună-credință. Citește articolul
Direcția generală antifraudă fiscală (DGAF) va avea și unități județene, nu doar unități regionale, însă abia din iulie 2025, după ce termenul inițial a fost amânat recent pentru a doua oară. Asta înseamnă că DGAF va avea o acoperire mai bună și va putea să combată mai eficient fraudele și evaziunea. Citește articolul
Mai nou, inspectorii Direcției generale antifraudă fiscală (DGAF), din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), pot trimite somații contribuabililor care refuză să predea documentele cerute în cadrul verificărilor. Astfel, cei care ignoră somațiile riscă să facă până la șase ani de închisoare. Așa prevede un ordin oficializat recent de către ANAF. Măsura vine ca o corectură la situația de până acum - sesizările inspectorilor erau clasate de organele penale tocmai din cauză că cei verificați primeau o invitație de a prezenta acte, nu o somație. Citește articolul