Cum recunoşti depresia la un adolescent?

Dispoziția proastă este justificată de evenimentele pe care le trăiește. Însă, o dată ce elementul stresor dispare sau situația se ameliorează și lucrurile se întorc la făgașul inițial, este firesc să își regăsească energia, puterea de a duce treaba la bun sfârșit, de a fi din nou dispus să facă planuri, să se bucure de fiecare zi așa cum vine ea.

Când sunt însă îngrijorătoare simptomele depresive pentru adolescenți? 

Trebuie să ne reamintim că dificultățile de viață ale adolescenților sunt diferite de cele ale adulților. Sunt în plină perioadă de formare a unui sine articulat și autonom, se construiesc experimentând, raportându-se la cei din jur. Sunt deschiși la feed-back, au nevoie de el, îl așteaptă pentru a se defini. Carcasa protectoare, de detașare emoțională pe care mulți adulți o au, la ei este încă în construcție. De aceea, atunci când mediul le este potrivnic și biologia îi predispune, sunt cu atât mai vulnerabili. Cercetările din SUA și Australia arată că unu din cinci adolescenți are risc semnificativ de dezvoltare de tulburări mintale severe.

Cum recunosc depresia la un adolescent?

Printre simptomele cele mai evidente ale depresiei se numără:

• tristețea accentuată,
• lipsa de energie,
• lipsa chefului de viață.

Pur și simplu nu se pot bucura de ceea ce înainte le producea plăcere: „nimic nu îmi place”, “totul este o porcărie”, “viața nu are sens”, “nu vreau să mai văd pe nimeni”. 

Alături de tristețe, iritabilitatea sau accesele de furie, schimbarea cu ușurință a dispoziției, modificarea tiparelor alimentare (fie nu mai pot mânca, fie mănâncă prea mult, slăbesc sau se îngrașă) și a celor de somn (dorm prea mult sau au insomnii), scăderea capacității de a se concentra, a interesului pentru școală, o vedere negativistă a lumii din jur, distanțarea față de grupul de prieteni compun o lista de simptome pentru care, dacă le observati la adolescent pe o perioadă mai lungă de două săptămâni, este înțelept să cereți opinia unui specialist.

Și tineți minte, în ceea ce privește stările depresive, adolescenții, spre deosebire de adulți, nu se auto-compătimesc la fel de intens.

Care sunt factorii care îi predispun spre depresie pe adolescenți?

Kendler si colegii au descoperit că predictorii cei mai stabili pentru depresie sunt evenimente de viață negative, factorii genetici, un episod depresiv anterior și temperamentul, respectiv gradul de neuroticism.

În ceea ce privește depresia ca urmare a evenimentelor de viață negative este evident că nu toți cei care trec prin perioade grele de viață fac depresie, dar statistica ne arată că toți cei care au diagnostic de depresie au trecut printr-un eveniment cu stres major sau printr-o perioadă tensionată. Între 20-50% dintre adolescenții care trec prin evenimente de viață critice pot să dezvolte nivele semnificative de depresie.

Ereditatea este un alt factor de risc pentru depresie. Un părinte cu un episod depresiv major reprezintă pentru un adolescent un predictor pentru o eventuală tulburare depresivă.

Studiile arată că depresia este influențată și de trăsăturile de personalitate ale adolescentului, trăsături care, în mare parte, sunt ereditare. Factor de risc pentru depresie îl reprezintă neuroticismul, caracterizat de lipsa stabilității emoționale, un control scăzut al impulsurilor, de tendința de a simti emoţii negative cu usurinţă, ca, de exemplu, furie, neliniște, tristețe. Acestea sunt corelate cu tendința adolescentului de a percepe lumea înconjurătoare ca fiind amenintătoare și de a reacționa în consecință. Aceste trăsături de personalitate, influențate și de biologia fiecăruia, se instalează în timp.

Vulnerabilitatea biologică la depresie este un alt subiect de interes pentru studiile de specialitate. Răspunsul biologic disfuncțional la situații stresante reprezintă, conform ultimelor cercetări, factori de risc pentru tulburarea depresivă.

Dacă adolescentul este predispus la factorii prezentați mai sus este bine să creați un context de viață armonios pentru el: lucrați împreună să aveți o relație apropiată, sportul și alimentația sănătoasă să fie pe lista de priorități a familiei dumneavoastră, încurajați-l și susțineți-l să își construiască relații de prietenie apropiate, fiți un model în ceea ce privește echilibrul și viața sănătoasă.

Cum puteți ajuta un adolescent ce trece printr-un episod depresiv?

În primul rând, formați o echipă cu specialiștii în sănătate mintală: psihiatru și psiholog. Depresia este o boală și poate fi tratată. Netratată, însă, potențează substanțial riscul de suicid sau de transformare în depresie cronică, cu episoade recurente frecvente în viața adultă.

În al doilea rând, nu îl judecați! Adolescentul are nevoie să îl susțineți, să înțelegeţi cum boala îi distorsionează gândirea și realitatea.

În al treilea rând, este important să aveți grijă de dumneavoastră, să vă păstrați rutina personală, să aveți grijă și de relația de cuplu.

Adolescentii sunt mai flexibili și mai deschiși decât adulții. Sunt adesea mai rezilienți. Cei ce nu trec singuri prin depresie și își găsesc vindecarea devin mai înțelepti, mai maturi decât cei de-o seama cu ei. Sunt mai empatici, au mai multă compasiune. Au însă nevoie de la noi, adulții din viața lor, să le rămânem alături, să vedem când și cum au nevoie de ajutor, pentru că depresia netratată poate avea consecințe dintre cele mai nefericite.